In acest articol îmi propun sa va explic pe larg cum se proiectează și se executa corect placa suport a pardoselii de la cota ± 0.00 în cazul clădirilor fără subsol.
Cota ± 0.00 reprezinta cota superioara a pardoselii parterului. Pardoseala este formata din finisaje (parchet, gresie etc.) o șapă, toate acestea având ca suport o placa din beton armat. Placa din beton armat se afla la o cota de genul -0.10, -0.05 etc. în funcție de cum considera arhitectul ca trebuie realizate finisajele.
In cazul clădirilor fără subsol placa suport a pardoselii se va realiza de tipul pe umplutura, ceea ce înseamnă ca rezemarea ei va fi continua având ca reazem o umplutura din pământ argilos foarte bine compactat. Sub aceasta placa se montează un strat de termoizolație din polistiren extrudat și un strat de rupere a capilarității din pietriș mărgăritar. Principiul de baza este redat în detaliul de mai jos. Pornind de la acest detaliu și de la inventivitatea și priceperea proiectanților, dar mai ales a constructorilor pot apărea diverse variațiuni pe tema.
Informații suplimentare:
1. Pentru detaliul specific de mai sus tehnologia ar fi următoarea:
Armaturile de la partea superioara a plăcii (călăreții) se vor monta odata cu armaturile din elevații (socluri) sau grinzi. Betonul din acestea se va turna pana la cota superioara a plăcii. Dupa întărirea acestuia călăreții se vor îndoi in sus si se va trece la realizarea umpluturii de pământ, a compactării acesteia, la montarea conductelor de instalații și a stratelor de sub placa pardoselii (pietriș mărgăritar, polistiren). Se vor monta apoi plasele STNB de la partea inferioara a plăcii, se vor aduce la poziția inițială călăreții, se va monta repartiția ∅8/20 și caprele de sub aceștia si se va turna betonul din placa pe umplutura.
Deși nu este recomandata îndoirea armaturii este un compromis pe care trebuie sa-l facem pentru a evita intreruperea turnarii imediat sub placa. De ce se evita asta? Pentru ca la realizarea umpluturilor cu pământ mizeria va intra în elevații, apărând astfel un rost tocmai unde nu ar fi nevoie de el. Desi executantii se lauda ca vor lucra curat acest lucru este greu de realizat chiar și cu multa bunăvoință.
Mai jos un exemplu de placa la care elevatiile nu s-au turnat pana sus motiv pentru care puteti observa ca intra pietris in rosturi. La casa asta l-au curatat pentru ca am avut noi si dirigentele grija, altfel…
2. Ruperea capilarității
Sunt voci care susțin ca se poate folosi pietriș, balast, piatra sparta sau pietriș cu sortul 7-31mm, însă din câte îmi aduc eu aminte de la fizica, cu cat diametrele sunt mai mic cu atât capilaritatea se rupe mai ușor, iar mărgăritarul având un sort mic, fără nisip, dar cu muchii rotunde crează mai ușor goluri fiind și mai ușor de nivelat. Si pietrișul cu sortul 7-31mm este bun, dar mai greu de nivelat, gândiți-va ca peste el se montează termoizolația, iar planeitatea este importanta.
Exista zone pe glob unde aceasta pardoseala se realizează pe cofraj pierdut pentru a realiza un asa numit “vid sanitar”, considerat absolut necesar in zonele in care emisiile de Radon sunt peste limitele acceptabile, având astfel o ventilație a spațiului de sub placa. In Romania nu am întâlnit pana acuma aceasta soluție, dar se practica cu succes în Franța, Algeria si în alte țari.
3. Necesitatea călăreților:
Si aici sunt voci care susțin ca nu sunt necesari călăreți. Teoretic și mai ales practic sunt absolut necesari, pentru ca deși este o placa rezemata pe umplutura, ea are o comportare de grinda continua simplu rezemata, asta înseamnă ca la reazemele intermediare apare moment încovoietor la partea superioara a plăcii, fiind necesara armatura pentru a preveni fisurarea.
4. Cu ce pământ se umple?
Recomandare este ca umplutura să se realizeze cu pământ argilos nu cu stratul vegetal. Argila este singura care poate asigura un grad de compactare corespunzător rezemării unei astfel de placi. Ce facem când nu avem argila? Facem o placa calculata și armata ca una nerezemata pe umplutura.
5. Se poate ca pardoseala sa rezeme direct pe elevație (soclu)?
Da, se poate dar atunci lungimea armaturilor din stâlpi trebuie sa fie mai lunga cu 10-15 cm sau ce grosime are placa. Si da, trebuie și călăreți iar zidarie se va executa ulterior, în niciun ca înainte de turnarea pardoselii.
Ideea de la care a pornit articolul
Am nevoie de putin ajutor in luarea unor decizii referitoare la placa + sapa.
In mod normal, la o casa, se toarna centurile, se toarna placa (dintr-o singura “bucata”), dupa care se zidsc peretii peste aceasta placa.
Eu am turnat centurile, peste care am zidit peretii, urmand sa torn placa dupa aceea. Centurile au o grosime cu 5cm mai mare decat grosimea zidurilor => grosimea depaseste cu 2,5cm grosimea peretilor pe interior (se poate vedea acest lucru in fotografii) si cu 2,5cm pe exterior (asta pentru a avea o incarcare simetrica a centurilor). Placa ar trebui sa aiba ca sprijin acesti 2,5cm de jur-imprejur.
Odata ce placa nu preia forta exercitata de tot restul casei (pereti, centuri superioare, structura acoperis, incarcare mansard, etc.), acest lucru ma face sa cred ca placa poate avea o duritate mai mica + armare mai usoara decat in mod normal.
Incaperile au dimensiuni utile de maxim 4mx5m.
INTREBAREA:
Pot turna o placa cu inaltimea de 9cm sau 10cm care sa se reazeme pe umarul de 2,5cm pe care il am de la centurile superioare?
Neavand lasate mustati din centuri, armatura placii va fi independenta de armatura centurilor. In schimb, placa va fi turnata ca un tot unitoar in toata casa, fiin sustinuta astfel pe intraga dimensiune a centurilor de sub pozitia usilor.
Dacă iți place construieste.info cumpără prin acest link și astfel vei contribui și tu la educația in domeniul construcțiilor!
20 thoughts on “Placa de la cota “± 0.00””
Recomandare: mustatile pentru stalpi trebuie sudate de armatura stalpului. Ori se lasau “mustati” pana la nivelul urmator. Nu se fac suprapuneri de genul asta la incastrarea stalpilor in fundatie.
Pe zona A se sudeaza toate armaturile cu diametru mai mare de 16mm. La case P+1E nu este cazul.
Eu as înlocui plasa cu maxim 30 kg de fibre metalice pe mc. Cred ca e mai ieftin și mai eficient
Precizari: umplutura de pamant este compactata. Peste stratul de rupere a capilaritatii – pietrisul margaritar se monteaza o folie PVC. Sub stratul de egalizare se afla terenul BUN de fundare. Fundatiile se incastreaza minim 20cm in terenul bun de fundare – argila.
Foarte important, in desenul dvs nu este evidentiata hidroizolatia de pe elevatie: de la cota -1,10 la cota -0,10 pe exteriorul cladirii. Inainte de montarea polistirenului extrudat de 5cm, trebuie numaidecat montata aceasta hidroizolatie. Pasii sunt urmatorii: se aplica unul-doua straturi de amorsa bituminoasa pe tot conturul cladirii, se monteaza membrana bituminoasa si apoi se monteaza polistirenul extrudat.
Daca se monteaza polistiren extrudat nu consider necesara folia PVC, polistirenul bine montat este destul de etans, cel mult trebuie o folie pe margine. De explicat totusi publicului ca folia PVC este montata numai si numai pentru a nu se scurge laptele de ciment, deci cu siguranta ar trebui montata peste polistirenul extrudat nu sub acesta.
Hidroizolatia nu este neaparat necesara, am explicat motivele aici: http://www.construieste.info/?p=693
ar fi gresit daca as incepe sa pun membrana bituminoasa chiar de sub elevatie si s-o ridic ulterior pe lateralul ei , practic , armatura elevatiei sa se aseze pe membrana ?
Da
pai si atinci , daca o pun doar pe lateral , prin fenomenul de capilaritate apa nu inainteaza din fundatie in sus riscand sa am umiditate la nivelul pardoselii ?
Pai fundatia sta in apa? Tocmai pentru asta e nevoie de trotuare. Devasemenea puteti turna o egalizare sun fundatie, hidroizolati apoi inca o egalizare si apoi faceti fundatia. Dar in mod normal umezeala naturala nu urca prin beton atat de sus. Poate urca prin umplutura dintre fundatii, dar pe acolo se pune pietris margaritar. Sub zidarie se pune iarasi o hidroizolatie.
salut! …n.are legatura cu subiectul, dar nu e cam subtire grosimea elevatiei? …ma gandesc la cum se vor monta armaturile din stâlpișori? …banuiesc ca structura e pe zidarie portanta cu stâlpișori de 25
pai dam acoperirea de 4.5cm la elevatie si la stalpi o dam 2.5cm si asa incap. desi e recomandat ca in pamant acoperirea sa fie mai mare, facem uneori acest compromis pentru a nu ingrosa elevatiile inutil.
Detaliu gresit din punct de vedere rezistenta .Nu-l mai postati.Nestiutorii il iau ca atare.Astfel beneficiarii vin la mine ” si-mi dau lectii” (desi am 6 ani de scoala , 3 ani experienta executie si proiectare)
In rest nu toate amplasamentele/beneficiarii sunt la fel .
Polistirenul de sub pardoseala nu este obligatoriu pe toata suprafata .Circa 2 m fata de exterior este suficient din punt de vedere tehnic.Nu se fac “sacrificii la acoperirea armaturii”.Daca armatura corodeaza s-a dus.
Referitor la armatura/fundatie in sine pot spune ca sunt mai multe solutii dar se calculeaza (nu la ochi)
Plasa sudata de 4 este insuficienta .
1.Proiectantul trebuie sa stie ca daca un Dorel calca pe fier nu trebuie sa se indoie ( desi tehnologia spune ca nu se calca pe fier dar asa se face).
2.Fierul se poate spune ca este de rezistenta la minim 6 dar 8 este cel mai sigur.
etc.
OBS. Nu mai invatati beneficiarii la prostii.
Noroc ca eu am 20 de ani de scoala, din car 8 de facultate si 11 ani de experienta! Beneficiarii ar trebui sa respecte un proiect ceea ce si dvs ar trebui sa faceti pe santier. Detaliul este doar informativ. Comentatul la nervi nu e recomandat!
Salut!! Am contractat o firma care construieste case la cheie….. Pentru una din cele 26 care le face am dat si eu avans…. Nu am putut sa vin in fiecare zi la lucrare….in momentul de fata sunt la cota 0 care este finalizata. Nefiind de fata cand sa turnat, am intrebat in stanga si in dreapta si am aflat ca sa compactat terenul, sa pus o folie pentru a nu se scurge betonul, plasa pe distantieri si sa turnat cimentul. Cum remediez problema cu constructorul sa il determin sa imi mai toarne o placa peste cea turnata, sau sa integrez polistiren extrudat in viitoare sapa? Mentionez ca nu detin controlul lucrarii – am dat un avans si la finalizarea casei, constructorul imi da documentele necesare, receptia etc si in baza lor fac un credit pentru achizitie. Cat de grava este aceasta problema? E posibil sa apara igrasie? Va fi efectul de parchet / gresie rece in camere? Cat de grava e problema si cum o pot remedia?
Si cum pot controla eu situatia? Stiu ca este o lege in care e nevoie de un diriginte de santier, cineva trebuie sa urmareasca lucrarea si sa verifice daca corespunde proiectului. Constructorul mi-a dat decat niste schite cu impartirea casei, E nevoie sa ii cer proiectul si sa ma adresez unui inginer care sa verifice lucrarea? Multumesc inca o data!
PS: Aviz celor care va apucati de construit o casa si nu aveti habar, cititi si puneti problema la echipa de lucrari.
Salut,
O sugestie pentru hidroizolatia dintre placa de la cota 0 si zidarie.
Membrana bituminoasa la rece, folie sau mortar hidroizolant.
Daca poti recomanda o marca…
Multumesc.
Carton bituminos lipit cu bitum sau orice alta hidriozalatie flexibila.
Daca placa zero este dreapta, mai trebuie sa torn sapa de egalizare? Daca DA, cat de groasa?
Buna ziua .. ma aflu in exact aceeasi situatie ca si Mihai (comentariul din October 27, 2015 at 10:17 pm)
In momentul de fata sub placa de cota 0 am urmatoarele straturi: pietris compactat, folie si placa; fara xps – inaltimea tavanului fiind acum de 2.85 cu diferente de nivel (se va instala incalzire in pardoseala unde mai pierd 10-12 cm)
Constructorul ar fi urmat sa puna 5 cm de xps si o sapa de egalizare cu o grosime de 1 cm in partea cea mai subtire
– La aceasta am primit recomandari de la mai multa lume sa fie de minim 3 cm in partea cea mai subtire pt a nu crapa – este adevarat?
DAR, pentru ca optez pentru ipat cu placa cu nuturi, constructorul doreste sa renuntam la xps si sapa de egalizare deoarece placa cu nuturi este integrata cu polistiren iar nivelul se va corecta prin turnarea sapei.
– Credeti ca ar fi util sub placa cu nuturi sa includ si xps-ul?
Cum ma indrumati sa procedez cat mai corect in aceasta situatie?
– Considerati ca se impune hidroizolatia placii sub ipat? Daca da, cu ce anume – clasic cu membrana termosudabila?
Multumiri anticipate!
Din punctul meu de vedere trebuia sa aveti 10cm de polistiren sub pardoseala sau poate chiar mai mult, pentru a evita pierderile de caldura din pardoseala. Deci practic acum, orice alta solutie este inutila. Imi pare rau ca ati ajuns in aceasta situatie. In proiect ce vi s-a specificat sa faceti ca si solutie?