Săpătura este prima etapa in execuția unei construcții si deseori reprezinta o etapa executata altfel decât in proiect. Săpăturile sunt lucrări ce te duc in final spre credința in Dumnezeu, datorita faptului ca in ciuda oricărei logici nu se prăbușesc si nu duc la moartea oamenilor. Sigur ca sunt si cazuri in care Dumnezeu nu e in zona dar cazurile alea de regula se uita repede sau nu sunt suficient mediatizate.
Asadar avem in fata un subiect delicat si care merita explorat.
Pentru început sa discutam putin despre tipurile de sol. Avem 3 mari categorii de soluri:
A. Pământuri coezive: argilele ( in numeroase combinații, forme, compoziții si culori)
B. Pământuri necoezive: nisipuri si pietrișuri.
C. Rocile: aici avem diverse tipuri, dar de regula in construcții tindem sa oprim săpăturile când dam de roca, asa ca săpam mai rar in ele.
Coeziv înseamna ca intre particule exista o pasiune care le face sa stea împreuna, ca si in dragoste. Bineînțeles ca desi se spune ca ce unește Dumnezeu omul sa nu desfacă, exista si abateri. Si de aici încep problemele.
Pământurile necoezive nu pot fi săpate fara sprijiniri. Desi mai exista combinații de genul nisipuri argiloase care au o anumita coeziune si pot fi săpate într-un taluz cu unghi mic, daca ploua exista riscul prăbușirii.
Pământurile coezive se pot sapa fara sprijiniri in taluz. De regula, in șantierele romanești se sapa la cca. 100grade pt ca e mai ieftin. In principiu argilele tin cu leneșii si chitrosii, la fel ca si betonul armat.
Săpăturile in mediul urban sunt reglementate prin normativul NP120-2014 – “Normativ privind cerințele de proiectare, și monitorizare a excavațiilor adânci în zone urbane”. Normativul stabiliste niste principii generale de proiectare si execuție a săpăturilor, astfel încât construcțiile învecinate sa nu fie afectate. Cele mai uzitate metode de protecție pentru săpătura in zone urbane sunt:
- Dumnezeu
- Sprijinirile cu profile din otel si dulapi din lemn (zise popular si berlineze)
- Piloții forati
- Pereții mulați.
Acum, acest post nefiind unul de educare in inginerie ci unul de informare eu va pot spune ca toate soluțiile de mai sus au rata de succes mare spre foarte mare, daca sunt executate corect. O sa ma întrebați de prima si va răspund ca in principiu daca astrele sunt aliniate corect săpăturile executate la voia întâmplării nu produc pagube. Bineînțeles ca exista un risc, pe care n-ar trebui sa si-l asume cineva pe banii tai. Dar atâta timp cat autoritățile nu-si fac treaba, ne mai ramane doar credința.
Întâlnesc in practica teama oamenilor in ceea ce privește săpătura la fundația propriei case, pentru alipirea unei clădiri noi. Este o teama normala, pentru ca sunt lucruri din afara ariei lor de cunoștințe. Este adevarat ca daca fundezi la aceeași cota cu clădirea existenta fundațiile se influențează reciproc, dar influenta poate fi calculata si atenuata. Dar noi discutam despre săpături, așadar daca se sapa la aceeași cota nu trebuie sa existe probleme pentru ca fundațiile nu au nevoie neapărata de pământul din lateral.
Ca o paranteza este indignarea unora in momentul proiectării propriei construcții, in ceea ce privește dimensiunea fundațiilor.
Problemele săpăturilor la calcan apar atunci când sapi mai jos decât fundația vecina. In aceste situații este necesara susținerea pământului de sub fundația existenta la împingeri laterale. Protecția se face adăugând înainte de săpătura a unui “zid” suficient de solid încât sa nu aibă deplasări laterale. “Zidul” poate fi din piloti forati sau din pereți mulați (pereți din beton turnati pe etape).
Ce se întâmpla atunci când la adâncimea de fundare apare apa? Teoretic aceasta trebuie scoasa pentru a se putea lucra. Bineînțeles ca scoaterea apei fara discernământ poate duce la antrenarea nisipului de sub construcțiile vecine. Din acest motiv se realizează un proiect pentru epusimente care determina debitul de extracție astfel încât construcțiile vecine sa fie protejate.
Concluzie: Săpăturile trebuie realizate conform unor proiecte care sa aibă la baza calcule inginerești. Cam la fel ca orice alta etapa a unei construcții.
