Sclerometrul si pahometrul

In procesul de asistenta tehnica la cumpărarea de clădiri, aflu de multe ori ca înaintea mea a venit alt inginer sau arhitect, cu experiența (neapărat se specifica asta), cu diverse aparate pentru determinarea armaturii din beton sau pentru determinarea clasei betonului.

Suntem de acord ca utilizarea unor instrumente moderne poate aduce anumite beneficii, dar in situațiile curente din Romania aceste instrumente sunt inutile, motiv pentru care oferim si câteva explicații:

Sclerometrul

Este un aparat pentru determinarea nedistructiva a clasei betonului. Se poate utiliza exclusiv pe beton curat, motiv pentru care trebuie îndepărtată tencuiala înainte, ceea ce in majoritatea situațiilor nu este posibil. Sclerometrul ofera doar informații apropiate de realitate si nu poate determina cu exactitate clasa betonului dar mai ales defectele de profunzime ale acestuia. Singura modalitate reala de verificarea este încercarea distructiva adică preluarea de carote și determinarea in laborator, ceea ce iarăși este imposibil de realizat in situații curente de achizitie a unui imobil.

Pahometrul

Este un aparat ce poate determina poziția armaturilor si eventual poate semnaliza prezenta acestora in beton. Pentru o determinarea cat mai apropiata de realitate este de asemenea nevoie de îndepărtarea tencuielilor. Gradul de determinare fiind de ordinul milimetrilor este foarte ușor sa obții informații eronate. Daca precizia aparatului este de 1mm, ceea ce mi se pare mai mult decât acceptabil este o grava problema atunci când din măsurătoare iti rezulta 13 mm, pentru ca diferența de arie intre 12mm si 14mm este de 40mmp ceea ce înseamnă cca 1 tona forța in plus sau in minim.

Termografia

Este un nonsens sa determini punțile termice pe orice clădire obișnuită din Romania întrucât știm deja ca ele exista pentru ca sunt propuse prin proiect, legislația din Romania fiind permisiva. Faptul ca cei mai multi dintre clienți aleg criteriul prețului in pofida oricărei rațiuni, nu incurajează dezvoltatorii sa realizeze clădiri cu punți termice tratate suplimentar. Având in vedere ca in Romania nu se construiesc clădiri eficiente energetic pe scara larga, necesitatea determinării punților termice apare doar in cazul in care ni se solicita verificarea unei case pasive sau eficiente energetic. Ca profesionist, este normal ca într-o astfel de situație sa soliciți asistenta unui specialist in astfel de probleme, care oferă servicii specializate.

Verificarea tablourilor electrice

Cum as putea eu ca inginer de structuri sa dau verificări precise pe un tablou electric? Nu ar fi normal ca daca ni se solicita asta sa chemam un inginer instalator, eventual unul cu experiența in execuție?

Este important de reținut ca investigarea in amănunțime a unei clădiri este rodul colaborării intre mai multe specialități, iar un singur om cu 10 aparate nu poate face asta.

Concluzie

Daca o clădire noua nu are o carte a construcției completa si corecta atunci căutarea de mici detalii cum ar fi pozitia relativa a unor etrieri sau umezela din niste pereți este inutila. Faptul ca are beton C16/20 sau C20/25 iarăși nu ajuta dacă nu pot determina dimensiunile elementelor, dispunerea etrierilor la noduri, suprapunerea barelor si altele.

Experiența este cea mai redutabila aparatura de investigație, asistata de documente.

www.homeadvisor.ro