Degradările blocurilor din București la cutremurul din 1977 – 2

Acest articol  este o parte din munca de cercetare și studiu depusa pe parcursul celor 3 ani de studii doctorale. Prezentam succint degradarile blocurilor din București la cutremurul din 1977, în funcție de tipul structurii de rezistență și anul construcției.

Structuri în cadre din beton armat

Acest tip de structura este specifică clădirilor înalte construite înainte de 1941, precum şi clădirilor de locuit construite după 1945.

Blocurile construite înainte de 1941 

Au suferit numeroase avarii 28 dintre acestea prăbușindu-se numai în București.
Degradări:
La stâlpi:

• fisuri, crăpături, dislocări de beton şi armături aparente;
• ruperi cu flambaj de armături;

La grinzi: fisuri, crăpături, dislocări de beton, ruperi

La planșee: fisuri și crăpături; au apărut fisuri si la rampele scărilor;

Zidăriile: expulzări, crăpături și fisuri.

Blocurile construite intre 1941 şi 1977

Au avut puţine avarii în comparaţie cu cele construite înainte de 1941, în București nu s-a prabusit nicio bloc in cadre din beton armat, ponderea lor fiind oricum destul de mica in randul blocurilor inalte. Cladirile în cadre din beton armat s-au realizat pentru o varietate de înaltimi, ȋncepand de la S+P+4E pâna la S+P+17E. Ponderea acestor tipuri de clădiri este de cca. 9% din totalul clădirilor de locuit.

Între 1956 şi 1963 s-au construit blocuri cu structuri în cadre ca plombe pe principalele bulevarde din Bucureşti (Magheru, Elisabeta, Carol, Victoriei etc.) având regim de înălţime de maxim S+P+8E. De reţinut ca aceste clădiri au fost proiectate conform codului de proiectare din 1941, cu un coeficient seismic de 5%, comparativ cu celee proiectate după 1970, conform P13-70 cu un coeficient seismic de 2.5%, dar aceasta nu inseamna neaparat ca au un grad de asigurare seismica superior. După 1970 construcțiile în cadre au devenit din ce în ce mai înalte ajungând pana la P+14 etaje (vezi Magazinul Bucur-Obor si altele).

Avariile au apărut la clădirile înalte, în special, datorită conformării defectuoase şi a  armării transversale sau longitudinale insuficiente şi s-au manifestat după cum urmează:

stâlpii:

• articulații plastice la ambele capete în cazul stâlpilor zvelți;
• zdrobiri  în zonele centrale ale stâlpilor, în special în zonele cu segregari, au fost urmate de flambarea armăturilor;
• fisurări și ruperi casante, datorate armării transversale insuficiente;

grinzile:

– articulații plastice la capetele grinzilor la eforturi de tip moment încovoietor.

– fisuri oblice datorate eforturilor de întindere din forță tăietoare.

zidăriile de compartimentare:

– fisuri în tencuială sau fisuri pe conturul panourilor

– fisuri și/sau crăpături înclinate sau în formă de X;

– dislocări ale panourile de zidărie, situații mai rare;

– fisuri în planșee în zona rampelor scărilor si a lifturilor.

Blocurile cu parter flexibil

Clădirile cu parter flexibil au de regula  spatii comerciale la parter și uneori la mezanin și locuințe de la etajul 1 în sus. Dintre acestea s-a prabusit o bucata din tronsonul de capat al blocului de la Lizeanu/ Maica Domnului si majoritatea a suferit avarii considerabile.

Sunt mai multe tipuri de structuri identificate după cutremurul din 1977:

– clădiri cu structură în cadre din beton armat, având spații largi, fără zidării de compartimentare la parter și mezanin, iar de la etajul 1 având compartimentări din BCA sau cărămidă care măresc semnificativ rigiditatea de la acel nivel în sus;

– blocuri cu structură de tip pereți structurali din beton armat, de tip fagure, având la parter stâlpi; cazul blocurilor de pe Șoseaua Ștefan cel Mare si bulevardul Ion Mihalache.

– clădiri cu structură de tip pereți structurali din beton armat, fagure sau celular, având la parter goluri mari în anumiți pereți;

Aceste blocuri au avut o comportare defectuoasă la cutremurul din 1977 datorită:

– comportării asemănătoare unui pendul invers care a condus la deplasări laterale foarte mari la nivelul parterului;

– armare transversală insuficientă;

– trecerea de la stâlp la peretele structural incorect proiectată si insuficient armată;

Avariile au apărut în principal la stâlpii parterului si au fost de tipul articulații plastice care s-au manifestat prin fisuri, crăpături și armături care au flambat.

Bibliografie:

• Acad. Ștefan Balan, ing. V. Cristescu și dr. ing. I. Cornea: “Cutremurul de pământ din Romania de la 4 martie 1977″. București : Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1982.
• Emil Prager: “Betonul armat în Romania”, Editura Tehnica, 1979. 
• Monografia cutremurului din 1977

Sfat: Ia-ti un consultat cu experiența atunci când vrei sa cumperi o locuință!

www.homeadvisor.ro – un serviciu Construieste.info!