Multi se intreaba care este durata de viata, proiectata sau nu, a unei cladiri.
Răspunsul nu este greu de găsit si ar trebui sa fie specificat in proiectul acesteia. Da, chiar asa! Conform Eurocod-ului SR EN 1990-2004, Bazele proiectării, durata de viata pentru o clădire obișnuită, cele din clasa de importanta III si unele din II, este de 50 de ani. Conform aceluiași Eurocod, anexa națională, durata de viata este intre 50 si 100 de ani și se stabilește la proiectare.
Conform catalogului cu clasificarea mijloacelor fixe si duratele de functionare a acestora, cladirile de locuit se amortizeaza intre 40 si 60 de ani. Pentru alte cladiri industriale, durata este mai mica.
Ce inseamna asta?
Pai înseamnă ca în mod normal, dacă vrei o clădire care sa reziste 100 de ani o tratezi ca atare atunci când o construiești, adică o faci sa tina 100 de ani!. La fel și la o clădire veche, dacă vrei sa te tina 100 de ani, trebuie sa o îngrijești și sa o repari sau chiar sa o îmbunătățești constant!
De ce este necesara stabilirea duratei de viata?
Pentru niște fenomene aparent banale:
- oboseala
- coroziunea
- oxidarea
- carbonatarea
Deci teoria cu, a rezistat la 3 cutremure, e contrazisa de teoria oboselii. Cum bine spunea profesorul Gabor, în inginerie te inspiri din viata! Si în medicina exista conceptul de oboseala, oboseala e una dintre cauzele care duc la deces! Oxidarea parca si ea e o problema generala, se tratează cu antioxidanți, sunt destul de multi!
Ce vi se pare vouă ca lipsește în Romania, în acest moment?
Lipsesc clădiri vechi întreținute, reparate si consolidate. Dar ce nu lipsește? Nu lipsesc basmele!
Care sunt basmele:
– a ținut la 3 cutremure deci e foarte buna!
– pe vremuri se construia mai bine!
– nimic nu se mai face ca pe vremuri!
– e veche și e în centru, nu e pe lista primăriei, deci nu are risc seismic!
– e făcută după cutremur, e fabuloasa, trebuie sa coste mai mult decât una noua, căci se știe, nu se mai fac lucruri ca pe vremuri!
si lista poate continua!
Ce înseamnă asta pentru clădirile construite după cutremur?
Parca erau făcute pentru 100 de ani? Pai unde scrie pentru câți ani au fost făcute? Dacă nu scrie în proiect atunci n-ai de unde sa știi! Nici măcar proiecte nu au, căci s-au pierdut!
Rezista betonul 100 de ani? Rezista în anumite condiții, dar nu prea sunt studii clare pentru asta, betonul a fost inventat acum 120-130 de ani! Ridicați ochii pe strada și observați betonul expus de la clădirile din jur! Sunt convins ca o sa găsiți numeroase exemple! Si nu, dacă ai pus polistiren peste, in loc sa repari, nu ajuți betonul!
“Today many owners require service lives of 80, 100 or even 200 years for important concrete structures. Most present design codes do not give quantified guidance for designing for such long service lives. Usually a service life of 50 years is only implicitly assumed. Opportunity to improve this was offered by developments in performance based service life modelling in the 1990s. This led to installing an industry-wide committee in the Netherlands in 2003, whose task it was to develop a performance and probability based guideline for designing durable civil engineering structures with service lives up to 200 year.” – de aici http://heronjournal.nl/57-3/1.pdf
Deci despre ce vorbim aici? De Olandezi care habar nu au cum sa faca betonul sa reziste 80 – 100 de ani, ei care locuiesc la 4m sub nivelul marii, și fac studii pe tema asta, și noi ne agățam de niște betoane făcute în 1920 si de faptul ca o anumita clădire a rezistat la 3 cutremure, asadar nu e în clasa de risc seismic care trebuie?
Si mai putem citi ceva interesant:
“With respect to deterioration, concrete structures have some important characteristic properties, which differ fundamentally from structures made from other structural materials. These properties are the following (fib 1999):
• The quality and the performance of concrete adopted at the design and contracting stages are assumed values.
• The true quality and performance characteristics of structural concrete are created through the actual execution process during construction on site. Hence, this very short period of time (hours and days) constitutes the most important phase during which the true initial qualities are established.
• If durability performance turns out to be sub-standard, this is most often not apparent nor detectable until some time has passed due to the nature of the deterioration of concrete structures. The time passed before premature deterioration becomes apparent may often be longer than the contracted liability period, but very much shorter than the service life expected by the owner. To manage these special properties of concrete structures a durability based design concept, a conscious execution, and a planned inspection and maintenance is needed” de aici http://materials.dk/links/D5x14%20Service%20Life%20Design.pdf
Deci sa reținem: un design bazat pe durabilitate (nu exista în codurile românești asta in 1930, 1970, 1980, 1990 sau 2016) o execuție conștiincioasa (sa radem!) si inspecții si întrețineri planificate (poate la Cernavoda, nu în alte părți)!
Eu as reflecta profund la cele de mai sus când mi-as alege o locuință veche!
Sunt toate blocurile vechi asa de proaste? Au expirat sau nu?
Daca nu faci teste amănunțite nu ai cum sa știi în ce stadiu este o anumite clădire, mai ales dacă a fost expusa la intemperii.
Deci nu mai cumpăram clădiri vechi?
Ba da, cumpărați, dar nu le cumpărați ca sa le lăsați moștenire copiilor. Dacă vrei moșteniri și investiții, trebuie sa cheltuiesti bani cu ele, constant, aveți grija de ele și o sa mai reziste o perioada! Cat? Habar n-am, dacă nici olandezii nu știu, cum am putea noi sa știm! Știm doar ca dacă sunt lăsate în paragină, vor muri încet și sigur!
Material de studiu:
- https://www.quora.com/What-is-the-life-expectancy-of-concrete
- https://www.concrete.org/tools/frequentlyaskedquestions.aspx?faqid=648
- http://materials.dk/links/D5x14%20Service%20Life%20Design.pdf
