Netherlands = Ținuturile de jos sau Olanda!
Multe zone din Olanda sunt situate sau nivelul marii. Spre exemplu, unde am stat noi anul trecut, langa Amsterdam, ne situam la 4 m sub nivelul marii. Bineinteles ca la inceputuri aceste zone nu erau locuite, dar cu timpul, oamenii, avand nevoie de teren agricol, au inceput sa construiasca canale de desecare si sa cultive si zone de sub nivelul marii. Daca va intrebati cum e posibil, raspunsul e simplu, exista zone intinse cu bariere naturale impotriva marii. In plus oamenii au construit si ei completari ale acestor diguri incepand cu secolul 10. Construirea de diguri era un mod de a investi banii, putand apoi dispune de terenul recuperat. Cine credeti ca era cel mai mare investitor in secolele acelea? Biserica!
Terenul fiind situat sub nivelul marii necesita, ulterior construirii digurilor, desecare permanenta, motiv pentru care s-au construit canale de colectare si indepartare a apei. Acestea se scurg in canale mai mari sau in lacuri de acumulare si intr-un final, in mare. Nu toate canalele se puteau goli prin curgerea naturala si atunci au inventat statii de pompare pe baza de aburi. Daca vizitezi expozitia Madurodam poti vedea chiar macheta unei astfel de statii, este impresionanta pentru perioada cand a fost construita, ca de altfel toata tehnologia olandeza.
Putem spune ca in ceea ce priveste digurile, daca vrei sa inveti te duci in Olanda. Ei au tot felul de diguri, naturale, artificiale din nisip, beton, lemn si metal. Eu am vizitat cel mai mare dig mobil din lume, numit Maeslantkering. Este digul care protejează portul din Rotterdam, cel mai mare port din Europa.
Maeslantkering este format din doua parti mobile care se inchid automat cand este semnalat pericol de furtuna. Din cate stiu este una din cele mai mari structuri mobile din lume. Prima, se pare ca este structura de inchidere a reactorului de la Cernobil. Noua structura, caci cea veche trebuie inlocuita. Detalii gasiti aici: http://www.scientificamerican.com/article/worlds-largest-movable-structure-seal-chernobyl-reactor/.
Structura e simpla: o grinda cu zabrele spatiala care la un capat reazema pe sol prin intermediul unei fundatii, iar in celalat capat pluteste pe apa. Niste roti zimtate misca bariera, care este alcatuita din doua tronsoanedoua . Grinda cu zabrele e impresionanta dupa cum vedeti in poze.
Reazemul dinspre uscat este alcatuit dintr-o fundatie din beton armat. Fundatia este calculata astfel incat sa permita o deplasare elastica in momentul in care apa impinge in bariera. Deplasarea este de ordinul a 10-20 de cm.
Capatul dinspre apa, dupa cum spunea este alcatuit dintr-o parte fixa pe care este fixat mecanismul de rotatie si o bariera care pluteste pe apa. Avem practic o structura simplu rezemata la ambele capete, altfel o consola de cca 100m nu ar fi putut fi incastrata.
Maeslantkering este una din structurile care te impresioneaza si te fac sa te gandesti mai atent la nivelul tehnic la care te afli ca inginer structurist. Olanda este tara care m-a impresionat cel mai mult prin inteligenta si determinarea de care au dat dovada acesti oameni in lupta lor cu natura. Sper ca un politician sa citeasca acest articol si sa inteleaga ca inundatiile cu care ne confruntam in fiecare an sunt nesemnificative si ca pot fi luate masuri de punere in siguranta a locuitorilor acelor zone, fara eforturi prea mari. Mai jos o sa adaug cateva filme ca sa intelegeti si cum functioneaza sistemul de prevenire a inundatiilor din Olanda. Olandezii au gasit chiar si un sistem ingenios de a utiliza apa suplimentara pentru irigatii in perioadele secetoase.
