Se vorbeste despre esecul autostrazii de la Deva destul de des in ultima vreme. 90% din cei care vobesc sunt jurnalisti fara pregatire tehnica si care au prins cateva idei din raportul de expertiza tehnica si insista pe ele. Sunt si voci care atrag atentia asupra faptului ca de fapt lucrarea a fost receptionata de CNADNR fara sa se verifice si inca cateva teorii. Eu nu caut vinovatii, vinovatul este Romania in totalitatea ei, incepand de la autoritati si apoi de la mentalitatea oamenilor. Vad insa semne ca lucrurile se schimba dupa fiecare tragedie, dar incet, nu brusc cum ar trebui.
Acest articol nu este despre autostrada ci atrage atentia asupra a doua probleme grave ale sectorului de constructii:
1. Sistemul pretului cel mai mic – nu are rost sa comentez pentru ca acest sistem este fundamental gresit si-mi provoaca sila ori de cate ori ma intalnesc cu el.
2. Sistemul de control al calitatii proiectelor si lucrarilor de construire.
Controlul proiectelor
Legislatia din constructii prevede ca proiectantul sa fie verificat de un verificator tehnic atestat. Rolul verificatorului de proiecte este de a verifica corectitudinea întocmirii unui proiect tehnic. Conform legii, verificatorul de proiecte trebuie sa reprezinte interesele beneficiarului si logic ar fi sa si-l caute singur, avand astfel certitudinea realizării corecte a unui proiect. In toata cariera mea de 11 ani nu am intalnit un beneficiar care sa-si aduca propriul verificator de proiecte. Din contra, eu ca inginer structurist a trebuit sa-mi caut verificator pentru fiecare proiect.
Beneficiarii nu-si cunosc drepturile pentru ca nu citesc legile, sau nu le pasa, si astfel își angajează lupul paznic la oi! Lupii sunt carnivori, desi uneori mai mananca si iarba pentru digestie si vitamine!
Controlul executiei
In Romania legislatia prevede ca pe santier sa existe un sef de santier, un responsabil tehnic cu executia (atestat de minister) si un inginer constructor responsabil cu controlul calitatii (numit de catre constructor din echipa lui). Faceti o proba pe un santier care vi se pare mai mare si cautati cei trei factori de mai sus, sunt curios daca-i gasiti pe toti 3!
Legea mai prevede ca beneficiarul sa angajeze un “dulau” care sa pazeasca oile, numit diriginte de santier! In contractele mari se angajeaza direct o firma de consultanta care are si diriginti atestati in echipa.
Tot legea prevede ca din cand in cand “dulaul” sa fie tras de urechi de catre un “dulau sef” de la Inspectoratul de Stat in Constructii. Inspectoratul incaseaza o cota parte din costul estimativ al lucrarilor tocmai pentru verificarea lucrarilor, dar practic nu are suficient personal sa faca controale!
Si ajungem la intrebarea: prespunem ca la Deva a venit lupul si a atacat oile ratacite pe rambleu, dar dulaii ce faceau? Stateau in baraca la cald, probabil! Problema e ca la final ciobanul a numarat oile si au iesit toate la numar!
Concluzii!
Sistemul calitatii in constructii nu este gresit. Gasiti aici un studiu comparativ pentru mai multe tari europene si alte tari stau chiar mai prost ca noi.
In alte tari “dulaii” au stapanii potriviti, cred ca aici e diferenta!
Concluzie la concluzie
In santier exista mitul ca proiectantul e ala rau care face urat. De fapt este o mentalitate indusa prin frica, ca multe altele si care e complet gresita. In mod normal proiectantul, seful de santier, responsabilul tehnic, dirigintele si muncitorii sunt o echipa care-si corecteaza unul altuia greselile pentru ca la final sa iasa un produs de calitate. La inceput carierei si eu urlam la muncitori pe santier. Am urlat la ingineri sefi batrani cu care mai apoi m-am intalnit ca angajati la ISC. La un moment dat mi-am dat seama ca urlatul nu e o solutie si am incercat sa aduc principiul colaborarii. Functioneaza oarecum dar nu cum ar trebui. Mentalitatile vechi mor greu.
8 thoughts on “Tara in care lupul e paznic la oi!”
“In Romania legislatia prevede ca pe santier sa existe un sef de santier, un responsabil tehnic cu executia (atestat de minister) si un inginer constructor responsabil cu controlul calitatii (numit de catre constructor din echipa lui).”
Care legislatie prevede asa ceva? Puteti da citat exact?
“Din contra, eu ca inginer structurist a trebuit sa-mi caut verificator pentru fiecare proiect.”
Intreb, erau greu sa-i spuneti beneficiarului de lista de verificatori si sa isi aleaga ca e obligatia lui prin lege sa faca asta?
Inteleg punctul de vedere si realitatea dar nu poti sa scri asa ceva
In resta sanatate si virtute. Va urmaresc cu drag
Legea nu obliga beneficiarul sa-si aleaga singur verificatorul, este o optiune pe care o are. Ideea este ca daca un beneficiar doreste un control al calitatii suplimentar, poate verifica singurul proiectul.
La prima intrebare nu ii vad sensul si nu am chef de subtilitati.
Va multumesc pentru ca ma urmariti dar nu inteleg ce nu pot scrie si de ce? Ce e gresit? Recititi textul cu atentie, eventual!
Sanatate si dvs.
@Alex – Legea 10/1995 privind calitatea în construcții.
În privința verificatorului: Clienții vor, în general, totul ”la cheie”. Indiferent de cine-l plătește, rolul verificatorului de proiecte este de reprezentant al beneficiarului. Pentru noi este adesea complicat să facem o ofertă pentru proiect, urmând să specificăm faptul că verificarea va trebui suportată separat de client.
Noi am avut o singură dată un verificator anume solicitat de client, pentru structuri (exigența de proiectare A1).
Pe de altă parte, mai nou statul scoate la licitație pachete proiectare+execuție, care merg și pe studii de fezabilitate realizate separat. Asta se întâmplă deși proiectarea și construcțiile reprezintă un conflict de interese.
Codul deontologic al arhitectului specifică faptul că un arhitect nu poate presta pentru clientul de proiectare și servicii de execuție și/sau comerț cu materiale de construcții, cele trei poziții fiind în conflict de interese.
In mod normal n-ar trebui sa fie conflict de interese daca oamenii ar fi cinstiti si corecti, dar cum nimeni nu e perfect este bine sa eviti astfel de situatii.
Legea calitatii din cate stiu eu OBLIGA investitorul sa ASIGURE calitatea, printre altele printr-un diriginte de santier si alti angajati ai lui eventual ceva specialisti iar executantul sa aduca RTE-ul. Nu stiu ce lege prevede sa existe un “sef de santier” si un “inginer constructor responsabil cu controlul calitatii” si o spun sincer, chiar nu stiu si de aia intrebam ca mi se pare ca e incetosata treaba asta, Parca auzisem ca o firma de constructii trebuie sa aiba un inginer constructor angajat, dar nu sunt sigur. E perfect normal sa fie asa si asa se intampla in alte tari, dar in Romania nu reusesc sa vad unde scrie clar treaba asta.
Investitorul are obligatia sa asigure verificarea proiectului. Ca acum el intreaba ingineru daca are ceva la sertar sau cum ziceti ca “Legea nu obliga beneficiarul sa-si aleaga SINGUR verificatorul” asta e altceva si il defavorizeaza.
Dupa parerea mea, ar fi corect ca proiectantul inginer constructor sa-i spuna investitorului ca “ba, normal e sa cauti tu un verificator si asa facem un proiect mai corect ca ala ma verifica pe mine ca mai gresesc si eu. In felul acesta toti ne ajutam si reusim sa livram un proiect calitativ si mai impartim si vina.” Nu ? De aia zic ca nu puteti spune ca “….a trebuit sa-mi caut verificator pentru fiecare proiect.” ca nu ati avut nici o obligatie sa o faceti si daca faceti asta si dumneavoastra sunteti un pic in conflict de interese cum zice @Octavian Ungureanu despre codul deontologic al arhitectilor. Apropo, inginerii constructori au ceva cod deontologic ?
– “inginerul constructor responsabil cu controlul calitatii” este RTE-ul.
– normal că trebuie să existe un șef de șantier! Sunt chestiuni complexe, nu numai tehnice, ci și logistice, de organizare a muncii, protecția muncii, disciplină. Este de bun simț, nu trebuie să existe o lege. Poate însă să fie și un maistru, un șef de echipă.
– dacă „îți aduci” un verificator de proiecte ca proiectant nu cred că ești în conflict de interese. În proiectare se fac mereu și greșeli, verificatorul până la urmă te protejează și pe tine, depistând acele greșeli. Nu vrea nimeni un verificator care să ștampileze orice tâmpenie.
Nimeni nu are „la sertar” un verificator de proiecte.
Oamenii mor striviți de clădiri colapsate sau arși în cluburi aparent ok, ori căzuți în goluri neprotejate, alunecând pe pardoseli etc. Atunci de vină este cel care a proiectat clădirea și din sertare nu sar verificatori să ștampileze orice.
– adesea inginerul structurist este angajat de arhitect, așa că pică indirect sub incidența acelui cod deontologic. Structuriștii nu au comisioane de la stațiile de betoane, nu ei sunt problema. Arhitecții și instalatorii „pun” în proiecte zeci și sute de tipuri diferite de materiale, de la furnizori care ne asaltează cu oferte de comisioane care mai de care mai tentante….
sef santier.? o gluma. nu este specificat in nici o lege ce studii ar trebuii sa aibe. si sa iti dau un exemplu. eu sunt inginer constructor, specializare cfdp. sunt numit prin decizie interna ca si sef de santier.
aceiasi decizie de sef de santier(tot in domeniul cai ferate , drumuri , si poduri) o are si un alt coleg, dar care este inginer (mecanic),si unul inginer(horticultor) si care lucreaza ca si sef de santier pe drumuri si poduri. nu contest titlul de inginer,doar specializarea,. e ca si cand te consulta la inima un medic veterinar, sau dentist, in loc de cardiolog,ce naiba doar toti sunt medici 🙂
Asa e si cu sefii de santier, trebuie sa fie ingineri, ce mai conteaza de care.
De aceea ies toate lucrarile extra ordinare :))
Foarte corect.
Numarul inspectorilor din cadrul ISC a fost redus de la cca 1200 la cca 300 la nivel national. Sunt judete in care nici nu au inspectori pe fiecre specialitate (CFDP verifica lucrari de instalatii sau invers).
Sistemul calitatii este gandit bine, doar ca la noi, in multe cazuri, nu functioneaza cum trebuie sau lipseste cu desavarsire.