Știu ca meseria mea nu este cea de auditor energetic sau cea de expert în termotehnica, dar de când am început doctoratul am avut o revelație: dacă vrei sa știi ceva cauți în cărți sau pe Google. Când bunul meu prieten arh. Grigore Pop și-a exprimat dorința de a construi o casa din lemn pentru familia lui – vezi aici, am zis: bine, hai sa o facem. Si de atunci ma obsedează bariera aia de vapori, asa ca am început sa citesc pe internet despre asta.
Partea proasta este, ca acum am elucidat misterul ei, dar din păcate am realizat și ca majoritatea caselor din lemn construite si vândute în Romania sunt fundamental defecte tocmai din cauza acestei bariere de vapori. Eroarea nu o reprezinta folosirea barierei ci folosirea ei fără proiect si fără un studiu realizat de un specialist. Problema apare mai nou si la casele cu schelet metalic si la casele din containere.
Atunci când o casa este vândută ca și kit de construcție, oriunde în Romania fără sa se tina cont de zone climatice, de zone seismice, de zone de vânt și nici măcar de terenul de fundare, este clar ca ceva e în neregula în piață. Sper ca după acest articol oamenii sa înțeleagă că o casă din lemn sau una din metal, e foarte bună dacă e făcută pe baza unui proiect complet atât de structura cât si de arhitectura si instalații. Izolarea caselor este o știință – Fizica Construcțiilor, motiv pentru care, mai mult ca orice, un asemenea subiect trebuie abordat de către specialiști în domeniu, nu de către orice meșter cum se întâmplă acum.
Ce spun americanii?
Site-urile americane sunt pline cu documentații complete si diverse, asa că să începem cu istoria caselor din lemn și termoizolarea lor.
Pentru cei care nu știau (eu habar nu aveam), casele din lemn americane se izolau încă din 1920 (cu ce le izolau n-am nici cea mai vaga idee) si tot atunci a început nebunia barierelor de vapori, când după câțiva ani vopseaua exterioara de pe casele izolate se decojea și meșterii refuzau sa le mai vopsească si sa acorde garanție. Un mare arhitect si profesor a avut o revelație si a decretat: BARIERA DE VAPORI sau se alege praful de bietele case. Si asa au făcut, le-au izolat si termic si la umiditate si a fost bine pana după al doilea război mondial când au apărut ferestrele etanșe si s-a dus naiba toată ventilația aia naturala. Rețineți: ferestrele etanșe au apărut în 1950!
Paranteza (dacă vreți sa vedeți ce lucruri mai apăreau in america in anii ’70 urmariti serialul Dallas!)
Prin 1970 americanii și-au dat seama ca pierderile de aer accidentale prin diverse găuri de instalații duc la pierderi masive de căldura, motiv pentru care reducerea pierderilor de aer a devenit o prioritate. Câțiva ani mai târziu a apărut mucegaiul și ventilația caselor a devenit o prioritate – la noi încă e un subiect necunoscut. Am scris un articol amplu despre asta pe care îl puteți citi aici.
Care e rolul barierei de vapori?
Rolul barierei de vapori este sa oprească vaporii de apa sa condenseze dincolo de izolație ( vata minerala, polistiren sau spuma). Rolul ei nu este, cum greșit se explica peste tot, să oprească intrarea umidității în vata minerala și să nu o distrugă.
De reținut, vata minerala nu respira, încercați sa va înfășurați într-o pătură de 15cm grosime de vata minerala si o sa muriți asfixiați. In Romania s-a răspândit mitul ca cea mai buna izolație este vata minerala tocmai pentru ca respira, dar in realitate doar lasă vaporii de apa sa treacă prin ea, motiv pentru care a apărut și ideea de bariera de vapori.
Vara umiditatea exterioara este mai mare decât cea interioara si implicit si presiuna, asa ca vaporii de apa migrează dinspre afara spre interior. Astfel ei se opresc pe bariera aia de vapori, care funcționează în ambele sensuri, ca doar e bariera. Exista bariere de vapori moderne care lasa umiditatea exterioara sa patrunda in interior, se gasesc si in Romania.
De ce vara umiditatea e mai mare? Pentru ca apa se evapora din cauza temperaturilor exterioare ridicate, iar în schimb iarna umiditatea este foarte scăzută, pentru ca apa este deja condensata sau înghețată.
Ce se întâmplă iarna în casa? Apar vapori de apa datorita respiratiei si apei menajere, umiditate care, datorita diferentei de presiune dintre interior si exterior, migreaza sub forma de vapori in pereti.
Pentru calculul permeabilității la vapori se folosește printre alte și factorul rezistentei la permeabilitate la vapori – coeficient care arată de câte ori stratul de material este mai puțin permeabil decât un strat de aer de aceeași grosime.
Si haideți sa vedem care este acest coeficient pentru diverse materiale, conform C107/6 – singurul normativ romanesc in domeniu:
Deci vaporii trec prin vata ca și cum n-ar fi, fiind si mai greu sa condenseze în ea, dar condensează imediat după ce trec de ea, pe primul material mai rece de 12 grade. Prin cărămidă vaporii trec mai greu și de regula condensează și rămân acolo toată iarna, la fel și prin beton.
Majoritatea barierelor de vapori folosite în mod curent sunt de tipul folie de polietilena si fac ce-am zis mai sus. Exista membrane speciale permeabile la vapori care funcționează ca o bariera iarna și devin poroase vara lăsând umiditatea din exterior sa pătrundă în casa evitând astfel umezirea vatei și a structurilor din lemn. Isover Vario, e una dintre ele, probabil ca mai sunt și altele, găsiți pe google. Le folosește cineva, știe cineva despre ele?
Scurta concluzie:
Toata poezia de mai sus dovedeste ca este absolut necesar un calcul termic care sa demonstreze unde condeseaza vaporii de apa care reusesc sa treaca de bariera de vapori, pentru ca niciodata ea nu este perfect etansa. Aceste calcule trebuie incluse in orice proiect de genul caselor din lemn sau caselor cu structura metalica. De asemenea orice proiect de acest gen trebuie sa includa un calcul de necesar de ventilatie – vezi mai jos.
Până la urma casele respiră sau nu?
Hai sa ne gândim putin, care e de fapt problema care face ca ventilația să fie necesara? Povestea ca pereții respiră este o neînțelegere, nu respiră, ei doar permit trecere umiditatii sau o retin. Ar fi foarte grav ca pereții sa respire și în casa sa intre aerul după ce a trecut prin vata aia de sticla, ar aduce fibre de sticla în aerul respirabil, nu? Iarna când bate viscolul ar trebui sa fie curent în interior, este?
Dacă nu respira înseamnă ca ventilația e necesara, mai ales pentru ca umiditatea ce apare în interior datorita utilizării trebuie sa iasă, și chiar iese parțial. La casele din zidărie vaporii de apa se acumulează în cărămidă, în tencuiala, în betoane, în gips carton, pe unde apuca. La casele din lemn cu bariere de vapori se acumulează în gips carton și cam atât, în rest nu prea are unde se duce. La casele metalice e si mai periculos pentru ca ei pot condensa foarte ușor pe orice profil metalic ce are temperatura în jur de 12 grade C.
Migrația vaporilor este testata de mine foarte simplu, la apartamentul din oraș, iarna umiditatea a fost cam de 30%, vaporii ieșeau si condensau pe unde apucau, blocul nefiind izolat. Acum ca a venit vara umiditatea migrează spre interior și am o umiditate de 50% în interior. Faceți experimentul si la dvs. acasă și convingeți-vă.
Am stabilit doua chestiuni importante:
1. Umiditatea există și ea trebuie îndepărtată dacă este în exces.
2. Casele nu respira, nicio casa, fie din lemn fie din cărămidă, pentru ca gips cartonul nu e permeabil, la fel nici betonul și nici cărămida, doar nu trece aerul prin ele. Realitatea face ca totuși casele sa respire, prin găuri (pe lângă prize, doze, corpuri de iluminat), pe lângă uși și ferestre care nu sunt perfect etanșe, prin pod etc. O sa ziceți, e bine sa respire, asa e, e foarte bine, doar ca în cazul unei case din lemn aerul care circula duce cu el și umiditatea și deci apare condensul.
E clar că ventilația e necesară la orice clădire dar mai ales la cele cu bariere de vapori.
Despre ventilatie am scris mai multe in acest articol: http://www.construieste.info/?p=1491
Barieră de vapori sau nu?
O să spun ceva care va creea discuții, barierele de vapori nu sunt necesare în mod curent și nu spun doar eu asta, o spun experți americani în domeniu.Trebuie făcute calcule și demonstrat științific în funcție de zona climatica în care se amplasează casa, numai asta poate decide ce și cum.
Mai jos părerile experților, sunt cei mai renumiți cercetători americani în fizica construcțiilor.
Q. When it comes to vapor retarders, what do the experts recommend?
A. Here’s a sampling of statements by leading building scientists on the subject of vapor retarders:
Anton TenWolde: “The calculations show that even with very low air pressures across the assembly, and even with a very good air barrier, sufficient moisture can bypass a poly vapor retarder, degrading its performance. In practice it doesn’t matter what the permeance of the vapor retarder is, because the air leakage will go around it for moisture transfer. I came to the conclusion that the idea that we need a vapor barrier to keep our walls dry doesn’t hold a lot of water, so to speak.”
John Straube: “The whole reason we’re talking about vapor barriers is not because vapor diffusion control is so important, but because people believe it is so important. The question comes up, have we seen diffusion-related building failures? And the answer is, very few — maybe in rooms with a swimming pool. Assuming that the vapor came from the inside, you would have to have a very high load before you would see a problem. I think that solar-driven vapor is much more important. The moisture is coming from the other side of the assembly.”
Joseph Lstiburek: “In North Carolina, for whatever reason, they build their walls with fiberglass insulation and with poly on the inside. Depending on the cladding — brick and stucco being the worst — the walls rot like crazy.”
André Desjarlais: “We can’t assume that the building envelope is perfect. We have to assume some level of failure: some rain will get into the wall, and there will be imperfections in the air barrier.”
Achilles Karagiozis. “It’s all related—the vapor control strategy, airtightness, and whether or not there is a ventilation cavity behind the exterior cladding. If you have a ventilation cavity behind the cladding, it doesn’t matter what kind of vapor retarder strategy you use.”
Bill Rose: “In the South, no vapor barrier. In the North, as long as you have insulated sheathing that meets the dew-point test, also no vapor barrier.”
Anton TenWolde: “When you put enough foam sheathing on the wall you get away from the cliff rapidly, and there’s no reason to worry about vapor barriers any more.”
Read more: http://www.greenbuildingadvisor.com/blogs/dept/musings/vapor-retarders-and-vapor-barriers#ixzz3cM10u4bC
Follow us: @gbadvisor on Twitter | GreenBuildingAdvisor on Facebook
Iata ce spune normativul C107/6:
la elementele de constructie care delimitează încăperi care în mod permanent au umidităti relative interioare peste 60% vor fi prevăzute bariere contra vaporilor de apă sau straturi de aer ventilat, amplasate şi dimensionate conform prevederilor din normativ C 107/6 ;
la elementele de constructie mixte, în alcătuirea cărora intră materiale poroase, permeabile la vapori (de exemplu plăci din vată minerală sau de sticlă etc.), pozitionate spre partea interioară a elementului, iar stratul exterior are o rezistentă mare la difuzia vaporilor de apă (de exemplu hidroizolaii, foi de tablă etc.) este necesara o bariera de vapori.
Si atunci de unde moda asta cu bariera de vapori? E o chestie încetățenită, toată lumea o pune dar nimeni nu-și bate capul de ce. Daca citiți pe site-urile americane și ei au ajuns la aceeași concluzie, gen lasă sa fie acolo ca nu strica. Dar oare nu-i mai bine daca tot se pune, sa folosesti o membrana de difuzie controlata a vaporilor? Cu siguranță e mai buna decât o folie de plastic.
Concluzii
1. Acesta nu este un articol științific, ci un articol care încearcă sa explice pe înțelesul tuturor acest fenomen, asa ca voi face o lista de întrebări la care ar trebui sa răspundă orice vânzător și producător de case din lemn, metal si containere:
- Pe ce considerente a rezultat ca necesară bariera de vapori?
- S-a efectuat un calcul al sistemului de perete ales, cu evidențierea difuziei vaporilor pe timp de iarna și de vara, în zona climatica a amplasării construcției, conform C 107/6?
- Este sau nu necesar un sistem de ventilare mecanic?
2. Proiect, proiect, proiect! Fără calcule și fără proiect e ca și cum arunci cu banii aiurea pe fereastra. In SUA și Canada sunt scrise studii întregi despre casele din lemn, la noi nu exista nici măcar un normativ pentru asta, dar se vând în draci fără ca nimeni sa se întrebe ce și cum.
Repet, casele din lemn sunt bune, dar făcute corect nu după ureche. La fel și restul caselor, fără proiect e ca la loterie, depinde de noroc.
3. Pentru cei care au instalat o asemenea bariera și vor intra în panica: culmea e ca deși nu e necesara, nu tot timpul dăunează, dar depinde ce umiditate este în casa, cum se aerisește și de multi alți factori. La foarte multe case din astea nici măcar nu se montează bine bariera, rămân zone neacoperite sau mai capătă câte o gaura de la un muncitor neglijent, deci vorbim de ceva cu totul incontrolabil.
Rețineți: ventilația este esențială indiferent ca e mecanica sau manuala pentru o casa cu bariera de vapori si pentru orice alta casa!
Pana una alta, repet o fraza de-a mea: deschideți larg geamurile dimineața, asa cum ați învățat la scoală, putina răcoare n-a ucis pe nimeni!
Si încă una: ați văzut vreo casa din lemn în SUA, izolata la exterior cu polistiren? 🙂
Bibliografie, ca să nu ziceți că vorbesc prostii:
- http://www.greenbuildingadvisor.com/blogs/dept/musings/vapor-retarders-and-vapor-barriers
- http://www.greenbuildingadvisor.com/blogs/dept/musings/do-i-need-vapor-retarder
- http://www.greenbuildingadvisor.com/green-basics/structure-exterior-walls
- http://www.cmhc-schl.gc.ca/odpub/pdf/61010.pdf
- http://www.airbarrier.org/library/the_trouble_with_it_building_science.pdf
- http://apps1.eere.energy.gov/buildings/publications/pdfs/building_america/ba_bldg_science_education_roadmap.pdf
- http://www.civil.uwaterloo.ca/beg/Downloads/ASHRAE%20Durisol.PDF
- http://www.civil.uwaterloo.ca/beg/Downloads/ASHRAE%20Thermal8%20Vapor%20Barriers.pdf
- http://built-envi.com/wp-content/uploads/2013/07/cae463_lecture1_aug21_2013.pdf
- http://www.proidea.ro/saint-gobain-construction-products-romania-isover-228445/sistemul-vario-km-duplex-347875/a_49_d_13_1326469400603_isover_sistemul_isover_vario_componentele_sistemului.pdf
- https://www.facebook.com/GreenBuildingAdvisor/
- http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.467.7416&rep=rep1&type=pdf
20 thoughts on “Considerente despre bariera de vapori”
Americanii au inventat vata de stica in perioada aceea ,iar dupa 15-20 ani s- a construit in ro prima fabrica din sud estul europei(gecsthatermul de azi).Am citit si eu din acea biografie si m-a pus pe ganduri. Acum am inteles si principiul foliei de la isover . Pacat ca suntem prea multi “dorel”in tara si proverbul ” suntem prea saraci pt lucruri ieftine” l-am uitat.
http://www.zecaph.com/etanseitatea-unei-case-pasive/
Apare o izolare cu polistiren si la greu spuma . In esenta cred ca o mansarda din zidarie e mai fara dureri de cap.
Pai atunci de ce se foloseste bariera de vapori+strat de difuzie la terase? Este acelasi principiu. La terese ai mereu umiditate mare, indiferent de anotimp sau zona geografica. La pereti este discutabil tocmai pentru ca difera in functie de zona climatica. Daca in unele zone bariera de vapori a peretilor se pune la exterior, in altele se pune la interior. Aceasta amplasare se calculeaza… Problema apare in zonele temperate unde nu ai cum sa schimbi amplasarea acestei bariere in functie de anotimp, asa ca nu se recomanda folosirea ei. Oricum, daca se foloseste aceasta bariera, atunci se presupune ca locuinta este inchisa ermetic => necesitatea folosirii ventilatiei mecanice… Aici apare alta problema…este foarte greu de inchis ermetic o casa asa ca exista anumite tolerante dar de multe ori aceasta bariera este pusa direct pe termoizolatie care datorita apei devine mai grea si se taseaza in timp, distrugand bariera de vapori… de unde si testele cu ventilatorul in usa folosite de americani pentru a testa eficienta barierei sau a descoperi eventuale “depresurizari”.
Pai eu ce-am zis, ca la noi in tara nimeni nu calculeaza nimic, toate casele din lemn au bariera de vapori indiferent de zona climatica si de incapere. Sunt probabil si firme serioase care vand case corect conformate, dar din pacate nu sunt prea cunoscute.
Nu se fac calcule pentru ca in facultate nu prea se discuta despre treburile astea. Nu mai zic de beneficiar care este total neinformat. Alta problema este ca acei putini care fac si niste calcule s-au documentat doar pe google. Una este sa faci o scoala care iti piseaza creierii cu fizica constructiilor, eficienta energetica, mii de calcule pe diverse teme…si alta e sa dai un search pe google. Sunt surse bune si surse mai putin bune. Cum le filtrezi daca nu ai habar de baza acestei discutii?
Va felicit pentru articol!
Poate se mai educa macar beneficiarii :).
Legat de golurile de instalatii, au dreptate. La ei se foloseste R, rezistenta termica. La noi a aparut de curand, uzual se folosea coef de conductivitate termica.
Rezistenta termica este mai practica pentru ca este direct proportionala cu grosimea stratului de izolatie. Daca ai 2 tipuri de izolatii, una cu R=5 si una 0 (trapa acces acoperis) sau goluri de instalatii, cea cu R=5 avand 99% suprafata si cea cu 0 avand 1%… R total acoperis scade cu 30% datorita acelui 1% neizolat.
Multumim , un articol excelent.
Cu placere!
o mica erata: daca ai bariera de vapori normala, nu mai ai deloc flux prin elementul de constructie respectiv (din ext spre int, vara sa zicem), nu e ca si cum vaporii ar traversa toate straturile exterioare si s-ar opri pe fatza exterioara a barierei. Asa suna teoria pe care o stiu eu.
Daca cu adevarat sunteti interesati sa verificati daca sunt alcatuite corect elementele de constructie al cladirilor studiati acest program este foarte util: http://www.u-wert.net
Multumim, dar cred ca ar trebui sa lăsam asta in seama specialistilor, nu a unui program de calcul pe net! Utilizarea de programare de catre persoane care nu sunt pregatiti in domeniul respectiv, poate duce la grave erori.
Salut,
Interesant articolul.Ma bucur ca se discuta pe acest subiect, inseamna ca incepem sa intelegem importanta acestei membrane.
Eu personal nu sunt un mare fan al americanilor, iti propun sa studiezi si ceva de pe la germani.Ei sunt inventatorii membranei cliemtice cu permeabilitate variabila (gen ISOVER Vario, pe care ai mentionat-o).Cei din Germania sunt cu 40-50 de ani inaintea noastra cand vine vorba despre fizica constructiilor, modul de a construi si , ce este cel mai important, CALITATEA aerului din interior – cu tot ce implica el: izolatie eficienta, controlul umiditatii, ventilatie(cu recuperare de caldura), tratamente acustice.
Referitor la subiectul scris de tine, se poate face un test simplu: Blower Door Test -prin care se verifica etanseitatea unei constructii.Cei din lumea civilizata il fac. Ca si paranteza, discutam cu oameni din domeniul constructiilor, din Germania, si-mi povesteau ca un executant nu-si primeste banii de la investitor pana nu are semnatura de receptie de la structurist, arhitect, ing.proiectare instalatii, etc. Dupa ca toti isi dau acceptul ca treaba a fost bine executata, isi incaseaza banii pe lucrare. Adsta ca o paranteza la importanta manoperei si calificarea celor care monteaza.
Eu, personal, pledez pentru membrana climatica cu permeabilitate variabila. Iarna fenomenul este clar si inteles. Daca nu exista o asemenea membrana, vaporii de apa, impreuna cu aerul cald se ridica, ajung la zona rece unde vor condensa. Apa rezultata va deteriora izolatia din vata. Apa va lua locul aerului (captiv intre fibrele de vata – ce ofera calitatile de izolare), izolatia isi va pierde cpacitatile de izolare, devine mai grea, transfera umiditate la placa de gips carton..in scurt timp totul este distrus. La acestea as mai adauga si lemnul din structura care este nevoet sa inglobeleze umiditatea in exces.Acest fenomen se intampla si daca exista o folie si nu este bine montata, cu spatii neetanse.
Vara, asa cum ai si mentionat, se intampla fenomenul invers. Presiunile incearca sa se echilibreze, iar umiditatea va migra catre interior. Mai adaug si umiditatea pe care o elibereaza lemnul, supus la caldura radiata de invelitoare.
Toata umiditatea se va opri pe fata interioara a membranei, unde va condensa, in inerior fiind mai rece decat in interior.Aici apare diferenta intre o membrana normala(bariera de vapori) si una cu permeabilitate variabila (gen Isover Vario). Cea variabila va da voie umiditatii sa migreze cate interior unde se va elimina prin ventilatie.Altfel, umiditatea condensata pe o folie normala, va fi absorbita de catre lemnul din structura, cand temperaturile si presiunile se echilibreaza, iar lemnul supus la aceste cicluri de uscare/preluare umiditate va duce la o slabire a structurii acestuia, aparitia cariilor, mucegaiuri, etc.
Nemtii, in special cei de la institutul FraunHofer Institute, au realizat foarte multe studii referitoare la importanta acestei folii cu permeabilitate variabila, in special la aplicatiile de izolare a mansardei, izolatia realizata pe interior, etc.
Daca exista interes, putem dezvolta acest subiect.
Multumesc
Salut, am o intrebare ce tine de acest subiect – Imi construiesc o casa cu acoperis tip terasa din beton. Mentionez ca o sa folosesc vata minerala bazaltica de 15 cm pentru termoizolatie ( aplicata la exterior ) si “cauciuc lichid” pentru hidroizolatie ( aplicat peste sapa de panta ).
Ma intereseaza daca mai am nevoie de aceasta bariera de vapori si daca raspunsul este pozitiv – ce tip trebuie sa cumpar si unde sa o aplic ?
Detaliile de acest gen se regasesc in proiectul de executie! Cereti-le proiectantilor dvs.
Multumesc!
Un articol foarte interesant. Eu vreau o rulota/rv/casa metalica pt toate anotimpurile si ma tot gandeam la faptul ca nu exista aceasta folie la casele vechi. La tara casele aveau carton bituminos si smoala turnata( pe acoperis ce-i drept) . Acesta nu ar fi un procedeu bun? Detest termopanele ( desi au calitatile lor) si izolarea fatadei de bloc cu polistiren ( desi, iarasi, are un scor bun in privinta temperaturilor interioare ata iarna cat si vara) Faptul ca a disparut aerisirea naturala mi se pare un mare neajuns.Ce parere aveti de policarbonatul cu insertie de fiibra de sticla? Este un material de luat in calcul? Am vazut un clip pe youtube de la producator american de RV si spunea ca au inlocuit folia cu acest produs. Si a doua intrebare ar fii : cine face proiecte de case metalice/rulote ( exemple).
Pe vremuri casele nu aveau ferestre etanse asa ca nu era necesara bariera de vapori. Si nu confundati bariera de vapori cu folia anticondens de al acoperisuri.
Nu cunosc policarbonatul. Daca are agremente internationale atunci trebuie sa fie bun.
Bună ziua . La o cabana din lemn cu lambriu pe afara vata minerală și pe interior tot lambriu lemn este necesara bariera asta de vapori .merci
Toate articolele citite de pe pagina Dvs sunt extrem de utile pentru cine nu are cunoștințe avansate in modalități de construcție a unei case. Ceea ce nu am înțeles, apropo de izolație și hidroizolației precum și de ventilație, aspecte ce s-au discutat legat de casele din lemn precum și cele din fier, este ca nu am priceput dacă aceste “principii” se aplica și pentru casele din cărămida, BCA sau placi. Întrucât doresc sa-mi fac o casa din cărămida roșie, in jurul unei păduri (la cca 25 m fata de pădure, și deci umiditatea va fi mai crescută), as dori sa știu dacă toate aceste principii de izolație se aplica și Pt casele din cărămida. Văzând ca mulți din România merg pe cărămida, poate ne veniți in ajutor cu câteva articole Pt acest gen. Va multumesc
Nu exista probleme atata timp cat lucrarile sunt facute corespunzator si casa este aerisita cum trebuie. In cazul unei cladiri din caramida va recomand sa mergeti pe recomandarile clasice oferite de proiectant, probabil izolatie exterioare cu polistiren sau vata minerala. Daca doriti chestii mai avansate, ca si eficienta energetica, trebuie sa apelati la un expert in case pasive.