Fobia hartii de microzonare a orasului Bucuresti a reaparut dupa cataclismul din Turcia. Am cautat intr-un draft al tezei de doctorat si am gasit informatiile astea. Le las aici poate le gaseste cineva.
Deși pe pagina INFP de unde am luat in 2016 imaginea de mai sus (care acum nu mai exista) se menționează foarte clar „NOTA 2. Nu există in București o zona mai avantajoasă decât alta. Există case sau blocuri bine proiectate sau insuficient conformate seismic.” presa a specificat foarte clar că zonele in care accelerația este indicată ca fiind mai mică sunt cele mai sigure.
Cautand acum pe net exista un articol in care apare iar harta asta:
De regulă în presă apare o hartă cu accelerații maxime posibile, diferită faţă de harta INFP, o harta cu vitezele undelor seismice care de fapt reprezinta o microzonare a solului in zona oraşului şi o altă harta pe care apar viteze, intesităţi seismice şi perioade de colţ. Niciuna din hartile astea nu are o sursa clara. Sunt doar interpretari de date prost intelese.
Așa cum arătam mai sus lipsa de informare și înțelegere a riscului seismic şi-a spus cuvântul şi in prezentarea publică făcută de Ministerul Dezvoltării unde harta de risc seismic a capitalei a fost confundată cu harta accelaraţiilor maxime diferită faţă de cea publicată de INFP.
Desi unii spera ca harta asta de microzonare ii va salva as vrea sa le specific criteriile de siguranta care conteaza pentru Bucuresti:
- Anul constructiei – minim dupa 1963 si de preferat dupa 2013. Perioada 2000-2013 e o perioada gri in constructii si in proiectare, o perioada de ajustare a codurilor si a dezvoltatorilor.
- Nr. de niveluri – in 1977 s-au prabusit numai cladiri cu mai mult de 5 niveluri – statistica nu minte
- Betonul armat in cantitate cat mai mare
3 thoughts on “Fobia hartii de microzonare a orasului Bucuresti”
Cam mari diferențe de perioada T între zone. Ar trebui insistat pe prevenirea apariției rezonantei între mișcările terenului și ale clădirii, prin diferite masuri și sisteme constructive…
Teza se numeste “Solutii complexe de reabilitare seismica a fondului imobiliar”.
Doar harta INFP e cea cat de cat relevanta restul sunt niste interpretari de date prost intelese.