Unul dintre sistemele constructive cele mai răspândite în Romania, în rândul caselor individuale, este Mansarda sau Etajul mansardat fără placa din beton armat. Acest sistem este unul mai ieftin, dar din păcate inadecvat climatului zonei de sud a României. Motivul îl reprezintă căldura foarte mare din timpul verii.
Din nou ventilația:
Termoizolarea mansardei nu functioneaza în multe dintre locuințele individuale din Romania pentru ca nu exista ventilație si ma refer aici la situatiile la care lipseste planseul din beton armat peste ultimul nivel.
Problema este următoarea: dacă sub învelitoare sau in spațiul dintre izolație și învelitoare, nu circula aerul, atunci vara temperaturile în mansarda devin greu de suportat. Teoria e foarte simpla: aerul foarte cald din zona dintre izolație și învelitoare, trebuie sa circule pentru a se reîmprospăta. De asemenea, iarna poate apărea umezeala care duce la mucegai. Din acest motiv, termoizolația trebuie ventilata. Ventilația se face prin guri de ventilație speciale.
In cazul in care plafonul este paralele cu panta acoperisului, se ventileaza spatiul dintre termoizolatie si astereala.
In cazul in care plafonul este orizontal, cu termoizolatia montata tot orizontal, deasupra lui, se ventileaza spatiul dintre plafonul termoizolat si astereala, adica asa numitul pod.
Mai jos un film care va ajuta sa înțelegeți ideea:
Aceste probleme apar pentru ca majoritatea clienților nu apelează la asistenta tehnica din partea producătorilor de învelitori si termoizolații si nici nu isi fac un proiect complet de arhitectura, neavând astfel acces la detaliile corecte. Din păcate am întâlnit si arhitecți care nu cunosc aceste detalii, iar producătorii de vata si tabla ieftine nu au prospecte, cu instalarea corecta a acestor materiale. Probabil ca nici echipele lor de montatori nu sunt instruite sa realizeze aceste detalii.
Un material produs de o firma mare, cu experiență, are în spate ani de cercetare si inovare. Specialiștii acestor firme au dezvoltat în timp detalii corecte de punere în opera și pot instrui orice echipe pentru montaj si chiar acorda asistenta tehnica.
Majoritatea informațiilor de pe site-urile românești sunt greșite sau incomplete. Singurele site-uri care prezintă informația corecta sunt cele ale producătorilor, nu dau multe informații, dar măcar sunt corecte. Dupa cum o sa vedeți mai jos, americanii au un sistem de informare publica extraordinar de bine pus la punct și cu informații corecte scrise de către specialiști în domeniu, nu de cine știe ce meseriaș sau vânzător de materiale, pe cine știe ce forum. Parcurgând materialele următoare o sa înțelegeți ca o construcție are nevoie de un proiect complet si asistenta tehnica din partea proiectanților.
Cum se face?
Pentru a afla detaliile corecte pentru termoizolarea mansardelor apelam din nou la americani si anume U.S. Environmental Protection Agency (EPA), unde găsim un ghid complet despre termoizolarea podurilor si mansardelor:
https://www.energystar.gov/ia/partners/publications/pubdocs/DIY_Guide_May_2008.pdf?453b-810b
Iată ce ne învață ei:
Installing Rafter Vents
To completely cover your attic floor with insulation out to the eaves you need to install rafter vents (also called insulation baffles). Complete coverage of the attic floor along with sealing air leaks will ensure you get the best performance from your insulation. Rafter vents ensure the soffit vents are clear and there is a channel for outside air to move into the attic at the soffits and out through the gable or ridge vent. To install the rafter vents, staple them directly to the roof decking. Rafter vents come in 4-foot lengths and 14-1/2 and 22-1/2 inch widths for different rafter spacings. Rafter vents should be placed in your attic ceiling in between the rafters at the point where your attic ceiling meets your attic floor.
Once they are in place, you can then place the batts or blankets, or blow insulation, right out to the very edge of the attic floor. Note: Blown insulation may require an additional block to prevent insulation from being blown into the soffit. A piece of rigid foam board placed on the outer edge of the top plate works very well for this.
Filmul de mai jos arata cum se instaleaza “rafter vents” si grila de ventilatie de pe coama acoperisului.
North American Insulation Manufacturers Association are de asemenea un ghid complet, care pana la urma spune tot aceleași lucruri ca mai sus.
http://www.naima.org/publications/BI402.PDF.
In anumite cazuri se poate si fara ventilatie
Se pare ca incepand cu anul 2006, în America se accepta izolația podurilor fără ventilație, atenție, poduri nu mansarde! Da, e vorba de cel in care se inghesuie vata minerala intre capriori cu diferenta ca, la ei, casele au un pod ventilat nu direct mansarda! La americani totul este o știință si se pare ca ideea de izolație neventilata a apărut tocmai datorita scurgerilor accidentale ale țevilor de ventilație a casei direct in termoizolația orizontala a podului! Practic s-au încurcat în științe! 🙂 Atentie, podul este insa ventilat, lucru foarte important.
Alte informații legate de izolarea mansardelor:
Documentații in limba romana am găsit suficiente, dar sunt incomplete sau tratate superficial, cea mai completa mi s-a parut cea de la Austrotherm. Chiar daca nu este pentru vata minerala, ci pentru polistiren, este corecta. Va rog sa analizati acest detaliu de mai jos si sa-mi spuneti daca ati vazut vreodata in Romania facuta treaba asta? Eu personal n-am văzut pana acuma vreo ventilație de acoperiș.
– majoritatea caselor din Romania folosesc la acoperiș căpriori 10×10 sau mai mici, motiv pentru care montarea de vata intre aceștia este dificila și presupune realizarea de improvizații, pentru ca minimul de izolație este 20cm, mai mult decât cei 10cm disponibili intre căpriori; din acest motiv eu recomand tuturor, sa realizați un planșeu din lemn orizontal, pe care sa așezați termoizolația, acolo unde este posibil, iar acolo unde nu este, sa se mărească căpriorii sau sa se pună mai putina vata; niciun detaliu nu recomanda sa se înghesuie 20cm de vata in 10cm, vata devine ineficienta iar ventilația nu se mai poate face; și acum, mana sus câți au văzut vata minerala înghesuită intre căpriori?
– izolația termica optima se bazează și pe efectul inerției termice, care se traduce in practica printr-un element care se încălzește mai greu si se răcește mai greu, spre exemplu betonul; o clădire cu planșeu din beton peste etaj și pod este cu infinit mai răcoroasă vara sau mai calda iarna decât una cu mansarda;luați ca exemplu casele vechi din zidarie, cu pereți groși, nu-i asa ca vara e mult mai răcoare? va recomand din proprie experiență sa evitați mansardele in zonele sudice ale României unde vara temperaturile sunt mari, sau dacă nu puteți, sa realizați o izolare termica si o ventilație corespunzătoare pe baza unui proiect tehnic nu pe baza meșterilor!
– toată teoria de mai sus ar trebui sa va atragă atenția ca o casa cu planșeu din beton peste ultimul etaj este cea mai buna soluție;
Atenție!
Având in vedere numărul mare de solicitări de soluții, primite pe email sau blog, va rog sa înțelegeți ca articolul nu este o reclama, ci un mod de a va atrage atenția ca trebuie sa apelați la specialiști. Eu nu acord asistenta prin email sau comentarii, pentru ca o soluție necesita in primul rand asistenta tehnica la șantier. Daca soluția nu este implementata corect ea este inutila. Daca doriți asistenta tehnica puteți apela la prietenul meu Vlad Ciobanu de la Zecaph sau la orice alt auditor energetic sau specialist in case pasive, autorizat.
Bibliografie:
- http://www.buildingscience.com/documents/digests/bsd-102-understanding-attic-ventilation
- http://www.naima.org/publications/BI402.PDF.
- http://cloud.chiefarchitect.com/1/pdf/magazine-articles/roof-venting.pdf
- http://web.ornl.gov/sci/roofs+walls/insulation/fact%20sheets/attic%20floors.pdf
- http://strunk-albert.com/wp-content/uploads/2014/01/Vented-and-Unvented-Attics.pdf
- http://www.nepaenergysmart.com/pdfs/Benefits%20of%20Unvented%20Attic.pdf
- http://www.greenfiber.com/images/technicaldocuments/823201345623PMCathedralized%20Unvented%20Attic%20Application.pdf
- http://www.owenscorning.com/roofing/accessories/ventilation-products/
Sper ca acest articol sa atragă atenția viitorilor proprietari de clădiri pentru ca aceștia sa solicite montatorilor și muncitorilor realizarea corecta a detaliilor. Va recomand, chiar dacă o sa ziceți ca e în interesul meu, sa comandați un proiect complet cu toate aceste detalii incluse.
82 thoughts on “Cum se termoizolează corect o mansardă?”
Lucrez de 12 ani in constructii si nu am vazut asa ceva , probabil ca o sa fie la moda peste 10 ani cred , proprietarul ar trebuii instiintat despre mansarda ca meseriasii sau constructorii mai putin o sa deschida subiectul despre asa ceva = materiale ieftine si cat mai simplificata manopera de lucru la aceasi bani
Din pacate in alte tari sunt la moda de 20 de ani!
din pacate si clientul este vinovat … si pe accest segment de invelitori inca mai avem multe de invatat …
As vrea sa mansardez o casa in Buc si informatiile sunt mai mult decat pretioase (astept AC-ul de la primarie). Cunoasteti constructori care sa aplice in teren cele prezentate pe site?
Buna ziua, am o intrebare.
Daca peste mansarda voi avea placa de beton armat inclinata, in loc de sarpanta de lemn, ce stratiticatie imi recomandati pentru o termoizolare corecta? Invelitoarea va fi din tigla. Daca pun vata minerala, banuiesc ca tot vor trebui pusi capriori peste placa de b.a. pentru a sustine sipcile si contrasipcile.
Va multumesc!
Indiferent de termoizolatie va trebui un schelet din lemn pe care sa stea invelitoarea. In ceea ce priveste solutia corecta de izolare trebuie sa cereti un detaliu arhitectului sau instalatorului. Principiul general este acelasi ca la o casa cu etaj si planseu din beton peste etaj, iar ventilatia trebuie oricum asigurata.
Vreau sa izolez mansarda cu vata bazaltica,am citit indicatiile producatorului,dar nu am gasit nimic despre canal simplu vs dublu ventilat.Austrotherm nu produce vata.As dori sa stiu care este cel mai eficient in sudul RO.
Pai intrebati proiectantul dvs, eu nici macar nu stiu casa aveti nici unde nici cum arata si nici nu prea inteleg intrebarea dvs.
Scuzele mele.Stau in Targoviste,am o casuta cu o mansarda din lemn.Cand a fost facuta m-am luat dupa vinzatorul de invelitori si „meseriasi„ .Anul acesta doresc sa o termin .Stric tot ,dar las structura.M-am documentat,am gasit normative etc. Dar in privinta celor doua canale de ventilatie date de cei de la Austrotherm nu am gasit specificatii tehnice, doar ca sunt eficiente vara , iar iarna nu.Cum am hotarat sa fac.Invelitoare,sipca ,folie delta vs,astereala,vata bazaltica coef.0,037 de 40cm,folie delta al. Rigips.Cum e mai bine?Cu 1 canal de ventilatie cum dau producatori de vata respectiv cei de la roockwool care e deja cumparata,sau cu 2 canale ca cei de la austroterm.Cu respect!
Nu stiu despre ce canale e vb. imi dati niste link-uri sa ma uit?
Documentatia care e postata de dumneavoastra de la austrotherm care vi s-a parut ce-a mai completa.Detaliu de strasina cu evidentierea admisiei aerului de ventilare
Pai ala e un detaliu foarte bun. Nu inteleg totusi care sunt cele doua canale. Banuiesc ca va referiti si la cel de sub invelitoare(tigla), care oricum exista pentru ca pe sub tigla circula oricum aerul. E complicat de dat o solutie clara fara sa vad exact despre ce e vorba. Daca studiati cu atentie detaliile de mai jos si daca discutati si cu un inginer de la tehnic al firmei de la care cumparati vata, ar trebui sa ajungeti la forma finala a solutiei. Ideea de baza e ca vata trebuie ventilata, si pentru asta sunt numeroase metode, important e sa le gasiti in functie de situatia dvs.
Aici gasiti informatii suplimentare.
http://cloud.chiefarchitect.com/1/pdf/magazine-articles/roof-venting.pdf
http://www.naima.org/publications/NAIMA_Batt_Installation_Tech_Tips.pdf
Detaliu de streasina cu evidentierea admisiei aerului de ventilat
Va multumesc.Mi-er place sa discutam.Aveti un blog interesant.In concluzie:toti profucatori dau date ,mici filmulete etc.Eu consider canal de vent. si cel de sub tabla.Eu nu stiu engleza,dar din foto rezulta ca :americanii folosesc invelitoare bituminoasa,au acel mic pod rece .La noi apar unele particularitati,folosim tabla si astereala.Am gasit la “thermomaster folii aluminizate “un detaliu cred tehnic si anume ca al2 canal de sub folie aduce beneficii cand este f cald ,iar iarna s-ar diminua efectul izolarii,ok eu am marit grosimea vatei dupa un viitor normativ din germania Rd=10,si-am considerat ca acea pierdere se diminueaza.Avand astereala eu am ajuns la 3 concluzii si nu stiu pe care sa o aleg . 1. Tabla. canal vant . folie .astereala. canal vent 3 cm min . folie difuzie.vata 40cm .folie bariera al .rig. 2.Tabla.canal vent.min5cm. Folie difuzie. Astereala. Vata .etc. 3. Cel de la Austr.Knauf etc fara astereala.Si pct 2 este pe saitul producatorilor de vata .Sincer doresc sa protejez sanatatea si pastrarea izolatiei in parametri. La mine iarna se aeriseste de 3 ori min zii.la baie e deschis permanent.Va multumesc si-mi cer scuze daca am fost insistent.
Eu nu sunt expert in solutii de genul acesta, dar stiu din experienta ca trebuie ca vata sa fie cat de cat ventilata, asta inseamna in primul rand sa nu fie inghesuita pana la refuz intre capriori. De exemplu la mine acasa am mai multe zone orizontale la tavanul mansardei iar vata este asezata si ea orizontal. Se creaza astfel un gol de aer benefic pe timp de vara.
Pe sub tabla nu se face ventilatie pentru ca exista si folia aia anticondens, care blocheaza aerul.
Am inteles ca nu sunteti expert .dar sa va spun o povestioara.Despre vata si spuma am citit tot ce am gasit si am ales vata bazaltica fiindca are o expertiza tehnica si practica de zeci de ani . Am stat de vorba cu experti si-am pus cartile pe masa ,ei cu experienta lor eu cu documentatia producatorilor care pot sa spun ca este la punct. Producatorul da ambele variante de ventilatie dar fara a spune in ce situatii se pot folosii exact. Cu expertul n-am ajuns la o concluzie finala. Folia respira daca se respecta datele tehnice pe care le specifica producatorul de vata (ursa knauf )si pot sa spun ca m-a uscat in buzunare. Am capriori 22/8 etc pe comanda tot lemnul . In final mi-am permis sa scriu(pt prima data) fiindca am gasit pe acest blog lucruri argumentate tehnic pe care,unele le citisem si eu si nu numai in domeniul acestei nebunii a izolarii. Cu respect si sper sa am ce citii in continuare.
In primul rand multumesc pentru aprecieri.
In al doilea rand sa va spun si eu o mica povestioara despre folie, povestioara pe care nimeni nu o stie sau daca o stiu o ignora.
Acum dvs. extrageti ce credeti din treaba asta, eu oricum pregatesc un articol pe aceasta tema.
Extras din normativul romanesc.
Interesant. Pct1 de la mes anterior(tabla canal folie hidro sau bariera astereala canal vent folie difuzie sau anticondens vata etc ar fi ce-a mai apropiata. Din experienta dv.cum ati face. Eu in 2saptamani ma apuc de treaba si dorel sunt eu findca dupa alti doreii stric . Eu am mansarda in 2 ape rupte sa le spun . Prima panta de la atic are un unghi de 75 iar a 2 de 25 pod rece nu am dar pot face 1 mic si sa fac o vent suplimentara tipic americana pe care am vazuto pe blog. As dori sa pot citi articolul despre folie inainte de a ma apuca de treaba. In legatura cu specialisti care am vorbit ,sunt buni, dar nu le este clar de ce 1 sau 2 canale.
Foarte utile informatiile,mansarda este o parte importanta a casei ,iar izolata necorespunzator ,pot exista probleme care duc la alte costuri suplimentare.Viitorii proprietari de cladiri trebuie sa fie siguri ca metoda aleasa este cea buna.
Buna ziua!vreau du eu sami fac masarda din lemn la casa,dar nu gasesc persoane capabile care stie sa faca masarde.stie cineva sami faca o masarda din lemn la casa si cu izolare corecta,Multumesc zona Calarasi
Stimati Domni, discutia dumneavoastra este importanta, haideti sa o abordam si altfel…
Toate discutiile si disputele despre izolarea mansardelor la noi si alcatuirea peretilor cavitate in toata lumea apar din faptul ca acest gen de structura (perete) NU functioneaza din punct de vedere stiintific si tehnic.
Sa va explic:
Exista peretii Minerali Insensibili la umezire, adica zidarii, betoane, piatra. acesti pereti functioneaza la Acumulare de la An-la-an, adica vaporii calzi care in anotimpul rece difuzeaza in perete sunt acumulati (condenseaza) si cedati in sezonul cald. Acest perete este benefic deoarece lucreaza doar la transfer termic (explic mai jos…), cresterea umiditatii nu creaza probleme iar uscarea vara ne da racoarea din casa datorita caldurii latente de evaporare.
Mai sunt peretii Ne-minerali Sensibili la umezire, adica case americane, structuri din lemn, structuri gen cavitate din lemn sau metal, Mansarde, tavane pe grinzi din lemn. La acest tip de perete Acumularea de la An-la-an nu mai este valabila.
Atunci cand exista diferente de temperatura, atat iarna cat si vara cand trebuie… pornit aerul conditionat vaporii calzi difuzeaza in perete unde condenseaza. Lemnul, OSB, gips-carton, netal nu au capacitatea sa acumuleze umiditatea si asa apare mucegaiul si degradarea.
Va dau un exemplu valabil oriunde in lume pentru acest tip de constructii: afara -10C, inauntru 21C, vaporii pleaca din interior in cantitati mari. In cavitate dau de vata prin care trec sau o ocolesc si ajung in zona rece (vata, caprior, astereala) unde condenseaza. Ultimii vapori care reusesc sa treaca sunt descarcati de folia anticondens care este intotdeauna o suprafata DE condens. Aceasta bariera apoi va intarzia uscarea peretelui deoarece mentine vaporii, indiferent de cat de inteligenta este ea… Fara aceasta bariera de aer/vapori vonvectia este masiva, astereala are etanseitate zero si nu beneficiem nici macar de stratul de aer din cavitate.
Recomand tuturor sa-si alcatuiasca singur peretele mansardei (strict teoretic si informativ) pe siteul german:
http://www.u-value.net/berechnung/u-wert-rechner/?&d0=1.25&L0=2033160602&mid0=23879&d1=20&L1=1908798102&mid1=22&d2=2&L2=226229298&mid2=16177&d3=0.1&L3=29477580&mid3=17195&bt=0&T_i=20&RH_i=50&Te=-5&RH_e=80&outside=0
O sa vedeti acolo cantitati de apa acumulata in sezonul rece de peste 4 kg/mp si perioada de uscare de peste 100 de zile. Daca peste 100 de zile se produce umezirea si in peste 100 de zile se intampla uscarea, o sa intelegeti de ce acesti pereti NU functioneaza…
Transmitanta Unidirectionala U (W/mpK) este Strict Teoretica, adica in realitate Nu o sa realizeze nimeni asemenea valori, nici americanii nici nemtii… Este interesant sa va explic si de ce:
Toate programele de evaluare termica iau coeficientul Specificat pentru produsul material-izolator (vata, polestiren, etc) si al aplica peretelui. Acesti coeficienti specifinati (ex. Lamda=0,032 W/mK vata) sunt determinati in conditii de laborator, pe esantioane bine pregatite si obligate sa lucreze doar la conductivitate termica. Se obtin acesti coeficienti teoretici supraevaluati de fiecare producator.
In realitate (in vavitate), nimic… nu obliga aceste materiale sa lucreze (pentru noi) la conductivitate.
Realitatea este guvernata de fenomene cum sunt:
1. Convectia in cavitate (looping convection) sau convectia prin invaluire. Acest fenomen este primul responsabil de pierderile de energie si se manifesta in modul urmator: din interior, gipscartonul transmite un front de aer cald; folia si astereala transmit un front de aer rece (in interiorul cavitatii). Se creaza diferente mari de temperatura care imping fronturile de aer prin, dar mai ales pe langa materialul izolant. Se produce o convectie aproape instantanee, practic izolatia este data mai mult de stratul de aer si nu de materialul termo-izolant.
2. Fluxul de aer. Asa cum ati vazut, americanii si restul… ca sa salvezi aparent situatia au recurs la ventilatii, adica spatii prin care sa circule aerul in pereti. Aceste ventilatii au scopul de a usca cat mai repede cantitatile de apa de care va spuneam.
In realitate se creaza o mare posibilitate de pierdere de energie prin convectie directa (aerul de afara se amesteca cu cel din interior) sporind si cantitatea de vapori implicati (cant. de vapori transportati de aer este de cateva ori mai mare decat transferul de vapori prin difuzie).
3. Infiltratia, exfiltratia si aerul impins de vant.
4. Regucerea proprietatilor termoizolante a materialelor odata cu cresterea umiditatii.
5. Punti termice.
6. etc…
Despre aceste pierderi… americanii au spus cu ceva timp in urma dar reflectarea in practica, si mai ales in evaluarile termice este minima.
http://buildingscience.com/documents/digests/bsd-011-thermal-control-in-buildings?topic=doctypes/digests
Se spune despre o scadere a izolatiei in practica de 30-50% fata de coeficientii specificati. Realitatea este cu totul alta, diferentele sunt de 3 -10 ori mai mari, sau chiar mai mult. De cele mai multe ori izolatia sta de geaba in cavitate, fara sa aduca nici un beneficiu… Depinde de material dar mai ales de modul cum este instalat (cat de etans sta in cavitate).
Rezultatele e ce va spun se vad peste tot… trebuie doar sa mergeti intr-o mansarda vara sau iarna. Vara este inabusitor de cald iar iarna nu face fata sistemul de incalzire. Daca faceti calculul energetic insa… o sa aveti surpriza ca mansarda este cel mai bine izolat termic loc din casa…
Concluzie… peretii cavitate, indiferent unde in lume, Nu functioneaza…
Fluxul de aer/vapori sa fie… sa nu fie… apa in pereti da mucegai si degradare iar izolatia termica sta de geaba…
Binenteles, fiecare plateste multi bani pentru asta in faza de constructie iar apoi in folosirea spatiului. Daca adaugam mirosul si problemele de sanatate date de mucegai, tabloul este gata…
Mai vrea cineva sa-si faca mansarda?…
Eu Sper ca DA…
Dar sa vedem de unde pleaca greseala… si mai ales cum se rezolva…
Gresala… este in fundamentul, baza sau principiul de baza dupa care se concep aceste ansamble.
Pe intelesul tuturor si in mod popular se spune ca peretii trebuie sa respire… aceasta respiratie este intotdeauna interpretata ca trecerea aerului si a vaporilor de la interior pana in exterior (sau invers).
In stiinta aceasta se transpune prin Controlul Vaporilor.
Principiile stiintei Controlului Vaporilor sunt:
1. Controleaza apa lichida.
2. Limiteaza condensul si creaza poribilitatea de uscare acolo unde si atunci cand apare.
3. Foloseste materiale rezistente la umiditate.
Aceste principii pot fii vazute intr-un raport recent si multe altele:
http://www.stoppests.org/stoppests/assets/File/Moisture%20Control%20Guidance%20for%20Building%20Design,%20Construction%20%26%20Maintenance.pdf
Doua lucruri importante se observa la aceste principii:
1. Condensul si apa sunt acceptate in perete si
2. Aceste principii nu se bazeaza pe fenomene fizice repetabile.
Toate stiintele inclusiv constructiile sunt bazate pe principii ale fizicii si formule bazate pe proprietati ale materialelor si fenomene cunoscute.
Stiinta anvelopei constructiilor este poate singura care lasa proectantii, constructorii si ocupantii de cladiri la indemana hazardului.
De aceea va spuneam ca acesti pereti NU functioneaza, spre deosebire de peretii minerali care au totusi o functionare corecta si predictibila.
Si totusi… unde este SOLUTIA…
Solutia nu vine nici de la americani si nici de la nemti, ci exista de ceva vreme la noi!
Despre ce este vorba?…
S-a descoperit un nou principiu care sa le inlocuiasca toate celelalte. Se cheama Principiul Evitarii Condensului.
Acest principiun spune in esenta ca, condensul (fenomenul de condens) este evitat in izolatii termice Ne-Permeabile la vapori. Asta inseamna ca bariera de vapori sub forma de folii, membrane sau alte straturi trebuie eliminata, la fel si izolatiile termice permeabile la vapori.
Principiul Evitarii Condensului poate fii vazut deocamdata in Romana doar pe:
http://www.eios.ro/index.php/en/principle-of-avoiding-condensation
(cu clic pe abstract)
Aceasta teorie deschide un nou capitol in stiinta constructiilor, si anume Izolatiile Ne-Permisive.
Izolatiile Ne-Permisive au urmatoarele caracteristici de baza, in ordinea importantei:
-Elimina total fenomenul de condens in spatele izolatiei si in perete.
-Aplica in mod direct (in totalitate) coeficientii de transfer termic specificati ai materialelor termoizolante (XPS, Spuma Poliuretanica Celule Inchise). La fel ca in peretii minerali, dar cu o eficienta si inertie termica mult superioare.
-Reduc costul total al constructiei sau elementului de constructie. Izolatia Ne-Permisiva este all-in-one bariera de apa/aer/vapor si izolator termic, asta insemnand ca inlocuieste restul de sisteme de ventilatie, drenaj, etansare, folii… Proectantul si constructorul nu mai au grija etanseitatii peretelui iar grosimea de perete poate fii redusa pana la limita de rezistenta.
-Efectul de Uscare. Substratul (suprafata) suprafata din spatele iz. Ne-Permissive se usuca (necesita explicatii mai ample).
-Izolatiile Ne-Permisive sunt singurele care pot fii aplicate la interior fara riscuri majore. Orice izolatie permisiva aplicata la interior creaza in spate o suprafata de condens care va dezvolta cele mai periculoase mucegaiuri (in spatii neventilate). La iz. Ne-Permisive, in spate apare efectul de uscare.
-Pot fii si un substrat pentru finisaj extrem de rezistent. Nu crapa decat odata cu peretele…
-Peretele restira… mult mai bine, intr-un singur mediu, de preferat la interior (necesita explicatii).
-Nu trebuiesc folosite materiale rezistente la apa in structura. Structura va fii tot timpul uscata si protejata.
Acest sistem este aplicat deocamdata doar in Romania, cu rezultate deosebite.
O casa din lemn izolata total EIOS cu sistem Ne-Permisiv de 8cm are un consum de 16,5 kWh/mp/an (primul an), foarte aproape de casele pasive cu 15 kWh/mp/an in Germania. Deosebirea este ca la casele pasive izolatia in cavitate este de peste 35 cm, in doua straturi (pereti dublii) si au sisteme speciale de ventilatie pentru gestionarea vaporilor.
De asemenea, casele cu performante energetice ridicate se bazeaza pe etanseitatea structurii.
Sistemele EIOS (Ne-Permisive) se aplica (este recomandat) pe structuri total permeabile la aer.
Aplicarea Principiului Evitarii Condensului nu are nici un dezavantaj.
Acest articol nu este o reclama pentru EIOS, dar este un mesaj pentru cunoasterea, raspandirea si implementarea Principiului Evitarii Condensului.
Buna ziua,
Cu adevarat niste informatii foarte interesante si bine explicate.
Pe baza principiului dvs. o bariera de vapori perfect etansa, montata la interior are acelasi efect de a tine uscata termoizolatia si de a preveni condensul. In orice forma ventilarea este necesara pentru indepartarea vaporilor de apa.
Eu cred ca lucrurile s-au complicat din momentul aparitiei solutiilor hibrid gen case din lemn, mansarde si altele. In fine, discutia e infinita.
Buna Catalin,
nu cred ca ai inteles ideea, dar asta nu este o problema…
Nu ma astept ca cineva sa inteleaga din prima o schimbare atat de mare.
Ce spune Principiul Evitarii Condensului este ca vata si alte material termoizolante permeabile la vapori Nu mai trebuie folosite ca isolator termic in cazul structurilor sensibile la umezire, in cazul discutat Mansardele.
De asemenea bariera de vapori trebuie eliminata din gandirea si practica constructiilor.
In schimb trebuie introdusa notiunea de Inzolatie Impermeabila la vapori sau Izolatii Ne-Permisive.
Cat despre ventilatie, aceasta trebuie de asemenea sa dispara din practica odata cu eliminarea fenomenului de condens.
Despre respiratia corecta a pereteliu gasiti o mica descriere aici:
http://eios.ro/index.php/en/respiratia-peretelui
De asemenea Principiul Evitarii condensului simplifica si clarifica toata problema peretilor care nu functioneaza ca rezervor de acumulare a vaporilor.
Salut,
1. In primul rand te rog sa te semnezi cu numele tau, asa mi s-ar parea corect. Multumesc!
2. Site-ul tau nu este functional, link-ul nu poate fi accesat.
3. Eu am inteles ce spune principiul tau, dar nu inteleg cum in practica se poate face asta. Iti dau un exemplu: la o mansarda au pus bariera de vapori in fata termoizolatiei fara ultimul strat de finisaj interior; in timpul santierului apa condensa pe folie, asta in perioada de primavara-vara; au dat jos bariera de vapori care oricum era instalata prost.
Explica-mi te rog ce se intampla cu vaporii de apa cand se lovesc de EIOS-ul tau? Raman vapori sau condensează? Daca raman vapori ce se intampla cu ei? Izolatia ta nu poate fi etansa, este imposibil si atunci vaporii tot trec dincolo, pe undeva, sau condenseaza pe structura din lemn? Sper ca ai inteles ideea, care e detaliul tau de mansarda?
Daca imi poti explica treaba asta iti promit ca fac un articol numai din comentariul tau!
4. Nu inteleg de ce ventilatia trebuie sa dispara, ventilatia poate imbunatati calitatea aerului, altfel improspatarea lui doar prin deschiderea geamurilor nu poate fi acceptata la o constructie pasiva sau aproape pasiva.
Draga Catalin,
am sa-ti raspund pe puncte:
1. Numele meu nu este foarte necesar…
Totusi, oricime o sa-l afle daca va citi despre Principiul Evitarii Condensului si tehnologia izolatiilor nepermisive.
Deci, accesati inventiile publicate.
https://docs.google.com/viewer?url=patentimages.storage.googleapis.com/pdfs/US20150047816.pdf
Sau pe Wikipedia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Principiul_evit%C4%83rii_condensului
2. http://www.eios.ro functioneaza in toate browser-ele, poate nu in Ubuntu.
Incearca in Explorer
http://eios.ro/files/PRINCIPIUL_EVITARII_CONDENSULUI.pdf
trebuie sa deschida direct pdf-ul.
3. Aplicarea in practica a principiului se face prin aplicarea tehnologiei brevetate NP-EIFS, Concept Tehnologie si Detalii
https://docs.google.com/viewer?url=patentimages.storage.googleapis.com/pdfs/US8789329.pdf
Deocamdata, brevetul nu este tradus in Romana, dar pot explica mai mult decat spune lucrarea.
Deci, EIOS este aplicarea in practica a NP-EIFS si este perfect realizabila, fara aparatura… speciala, doar cu o altfel de abordare a problemei.
Ca izolatie termica se foloseste polestirenul extrudat XPS, care la grosimi peste 4cm este considerat impermeabil la vapori, in Clasa 1 sub 0,1 Perm (in btu, British Units). I-adevarat, asta nu-I suficient… pentru ca tot ansamblul sa devina impermeabil la vapori, imbinarile, terminatiile si intersectiile cu alte corpuri (ex. usi, geamuri …) trebuiesc realizate impermeabil la vapori. Pentru asta, imbinarea intre placile XPS este modificata (reinventata) asa incat sa formeze doua rosturi, unul in spate si unul in fata. Aceste rosturi sunt sigilate cu spuma poliuretanica. In spate atunci cand se monteaza, aceasta sigilare si lipeste pe contur, iar apoi rosturile vizibile la exterior. Spuma in surplus se taie iar zona se ssupra-sigileaza cu un material polymeric. Aceasta tripla sigilare se aplica la toate rosturile si imbinarile si asigura stoparea transferului de vapori, adica accesul in interiorul izolatiei, care astfel devine Ne-Permisiva.
Cel mai bine puteti intelege daca vedeti pizele cu lucrari EIOS (buton Lucrari Rezidentiale):
http://eios.ro/index.php/en/residentials
Acuma… ce se intampla cu vaporii din casa? var ramane vapori in continuare, asa cum sunt in orice casa si in natura. La casele EIOS nu am observant nici o diferenta de umiditate a aerului fata de alte case.
In schimb transferal de vapori si condensul au cu totul alta valenta. Sunt doua cazuri:
a) cand EIOS este aplicat la exterior, peretele care nu este neaparat etans la aer/vapori acumuteaza o caldura la fel ca orice alt obiect din casa (mobile, pereti interiori, …) cu o temperature poate cu un grad-doua mai putin. Peretele anvelopa (structura) nu ajunge la diferente de temperatura asa incat sa aiba punct de roua. Punctul de roua se afla in majoritatea covarsitoare a functionarii peretelui In-Interiorul Izolatiei Ne-Permisive. Asadar, fenomenul de condens nu mai apare.
b) cand EIOS este aplicat la interior si structura (ex. sarpanta) ramane in exterior. In aceasta situatie evitarea condensului este mai avantajata. Zona (volumul de material) care trebuie incalzit ca sa nu apara diferente de temperatura (punct de roua) este mult mai mica. Practic stratul de rezistenta armat cu plasa si finisajul, care au in medie 5mm trebuie sa acumuleze din interior o cant. de caldura cat sa ajunga la temperatura fara punct de roua (vezi principiul). Lucrul acesta se realizeaza practice instantaneu si continuu, mai ales la tavane unde se ridica caldura.
Umiditatea Relativa in incapere poate sa depaseasca 80% si condensul tot nu apare. Asta va spun din practica. Atentie, a nu se intelege ca in casele (mansardele) isolate nepermisiv apar asemenea umiditati. Umiditatea este cat se poate de confortabila.
In ce priveste folia aplicata la interior, este metoda germana pentru zonele reci. Are un effect benefic deoarece se situeaza in zona calda (fara punct de roua) in perioada rece (cu dif de temperatura) si reduce cantitatea de vapori care migreaza in zona rece.
Aceasta bariera face si ea parte din peretele ne-functional, deoarece vara impiedica uscarea apei din candens si devine suprafata de condens atunci cand in mansarda se pormente aerul conditionat.
In ce priveste aerul conditionat, considerat indispensabil la mansarda, face demonstratia ineficientei termice de care va spuneam (convectia in cavitate, …) si faptul ca izolatia permisiva nu functioneaza nici ca izolatie.
In comparatie, mansardele EIOS sunt Racoroase, daca puteti crede… La casa EIOS pe canicula din acest an, la mansarda s-au inregistrat maxim 25C, pe cand la parter 26C deoarece mansarda are mai putine geamuri. Aceste temperaturi apar pentru scurt timp dupamasa, cand afara au fost 38C toata ziua.
In mansarda cu EIOS 8Inside, vara este cu cateva grade mai racoare decat jos in casa (casa de 100ani cu ziduri groase).
Despre folia care au luat-o baietii jos, eu zic ca nu trebuia… In timpul constructiei sunt umiditati foarte mari care dau condens de speriat… pe orice bariera de vapori (nu si pe EIOS). Cu timpul umiditatea se regleaza si folia ajuta la reducerea condensului in perete pe timp de iarna. Nu are nici un aport in eficienta termica.
4. Ventilatia… are doua sensuri total diferite care de multe ori se confunda.
Este ventilatia naturala a casei, cand deschidem geamuri/usi pentru a improspata aerul sau ventilatia controlata prin sisteme mecanice, cu acelas scop.
Ventilatia peretilor aparuta ca o necesitate pentru a crea posibilitatea de uscare a peretilor in urma apie aparute prin condens.
Prin aplicarea Principiului Evitarii Condensului ventilatia peretelui nu mai este necesara deoarece nu mai exista apa in perete (peretele este uscat in limitele respiratiei naturale). Vezi
http://eios.ro/index.php/ro/respiratia-peretelui
Ventilatia naturala a casei este si ea o disputa la casele passive deoarece este menita sa ajute anvelopa prin reducerea UR in interiorul casei.
La casele EIOS aceasta problema nu mai exista.
Ventilatia naturala, aerisirea este suficienta.
Deci… numai avantaje
Acum am inteles si are logica tot sistemul tau.
Deci daca vrei sa-ti dedic un articol pe site-ul meu astept mesajul tau.
Eu sunt la punctul la care trebuie sa izolez mansarda. Concret ce ar trebui sa fac, pentru ca desi inteleg in mare principiul dvs. nu inteleg toate detaliile tehnice.
buna ziua,am o casa de lemn cu etaj,peretii exteriori au grosimea de 50mm,as vrea sa stiu cum este mai bine sa o izolez pe interior,folie de vapori-vata minerala de 150mm cu folie de aluminiu-folie de vapori sau nu-osb 10mm-rigips si daca se face la fel si la mansarda.Acoperisul este din tabla-folie anticondens-asteriala.Multumesc mult,astept un raspuns de la d-voastra.
Stimate domn,
Construieste.info pune la dispozitie o intreaga colectie de carti, articole si studii despre lemn si casele din lemn. Daca nu aveti bani sau chef sa angajati un arhitect profesionist sau un specialist in case pasive (acestia sunt cei mai pregatiti sa dea sfaturi) studiati materialele. Sunt convins ca o sa rezolvati cat de cat problema. Eu v-as ajuta cu placere dar nu este meseria mea, articolele mele au doar rolul de a atrage atentia asupra acestor probleme si asupra faptului ca aceste detalii nu pot fi lasate pe mana meseriasilor. Daca v-as da sfaturi si as gresi, mi-as asuma prea multe, si in plus mi-as trada principiile, fiecare specialist sa-si faca treaba lui.
Cunoasteti un arhitect care sa faca proiectul complet pentru o astfel de izolatie? Eventual si constructori care sa il puna in aplicare?
Da
Cum putem intra in legatura?
Va dau un email.
Salutare Catalin!
Te rog frumos, daca vrei sa imi raspunzi sincer?Este adevarat ce spun domnii despre materialele de izolare de la :www.eios.ro Sau putem gasi raspunsul singuri in proverbul Romanesc:Closca isi iubeste puii ei,pe ceilalti ii ciupeste…Marcheting,marcheting,marcheting Moncher…Te astept cu raspunsurile pertinente aici pe email.Chao
N-as putea sa spun, pt ca nu am avut timp sa studiez asta!
Buna Cristian,
haide sa gasim o solutie si pentru tine.
Eu sunt cel care a impartit constructiile in doua…
Avoiding Condensation versus Moisture Control!
Odata cu asta, si peretii anvelopa se impart in daua categorii:
1) Pereti Minerali Insensibili la Umezire si
2) Pereti Neminerali, Sensibili la Umezire.
Casa ta e toata in categoria 2), peretii anvelopa nu pot gestiona condensul si umiditatea, daca incerci sa mergi pe principiile Moisture Control (termeni americani), adica vata cu folii.
Pentru inceput, spune-ne cum e cu peretii tai de 50mm lemn.
Casa trebuie sa aiba o structura, asa… nu sta in picioare.
As mai vrea sa stiu ce geamuti/usi ai montate si in ce stadiu esti cu finisajul. Vrei neaparat sa pastrezi exteriorul din lemn? izolatia normal trebuie aplicata pe exterior, cel putin la pereti.
Eu va rog sa discutati in particular, Cristian are datele tale de pe site si te poate contacta daca vrea asta. Multumesc!
Este Ok, nu-i prima data cand sunt scos de pe forumuri, de aceea nici nu se stie mai nimic despre teoriile si technologiile despre care vorbesc eu.
Aproape zilnic raspund pe eios.ro la cate un caz individual, si asa este normal… specificatile sa vina personalizate pentru fiecare lucrare.
Totusi, sunt lucruri generale care se aplica la toate constructiile, si astea ar trebui spuse pentru public, iar in particular sa primeasca omul doar detalii.
Principiile sunt lucruri fundamentale, care stau la baza oricarei stiinte.
Daca principiul pe care se pleaca este impropriu… orice technologie, sisteme si materiale ai aplica duc la rezultate improprii.
Anvelopa termica este cel mai bun exemplu… este stiinta care nu are la baza nici un principiu bazat pe fenomene cuantificabile si repetabile.
In general, specialistii nici nu au idee de faptul ca alcatuiesc peretii anvelopa pe baza principiilor Controlului Umiditatii (Moisture Control), care ai lasa in mana hazardului… Nimic nu este sigur ce se va intampla cu peretele in timp. In plus… R-value al materialelor este doar un numar determinat in laborator, si are o legatura prea mica cu peretele in care se depoziteaza… acest material.
Astea sunt lucruri pentru toata lumea, nu doar pentru Cristian, unul din cei multi care au probleme si dileme…
Cum adica esti scos de pe forumuri? Ti-am sters eu comentariile? Te-am rugat doar ca sfaturile sa i le dai in privat. Noi aici nu facem DIY, dirijam oamenii spre specialisti, ceea ce am si facut, chiar si catre tine!
P.S. Oricum construieste.info nu e forum, e un blog personal, al meu!
Salut
Tot respectul pentru comentariile pertinente.
Printre altele (arhitect, cadru didactic la Universitatea de arhitectura Ion Mincu) sunt si un “pseudo” investitor. Mai pe scurt, am o cladire P+3 e+m (investitie personala) si sunt la faza de izolare a mansardei. Am tot cautat informatii despre materiale si tehnologiile de punere in opera, dar si despre comportarea in timp a acestora. Evident, am gasit multe “dezinformari” si putine lucruri adevarate. Partea cea mai trista este ca am intrebat multi colegi de breasla (unii cu experienta de doua ori mai mare ca a mea) si nimeni nu stie detaliul corect.
Ce sa mai discut de cei care il comercializeaza, care iti baga pe git diverse dimensiuni obligatorii, fara sa faca nici un studiu de specialitate (insorire, curenti de aer etc.).
Referitor la detaliul de ventilare a termoizolatiei acoperisului confirm si eu faptul ca este necesara existenta unui strat de aer ventilat intre termoizolatie si schidurile de peste capriori. As mai adauga faptul ca acel strat de aer ventilat (grosime 2cm) pe linga faptul ca “usuca” termoizolatia creste eficienta pachetului termoizolant cu 70%, comparativ cu varianta in care termoizolatia este lipita de schindurile de lemn. In termenii de specialitate, lemnul este considerat “punte termica”.
Teoria respectiva am citit-o intr-un tratat despre termoizolatii scrisa de un profesor de la o facultate de constructii (imi scapa numele si facultatea).
O alta problema importanta este lipsa informatiilor despre comportarea in timp a materialelor termoizolante (ale acoperisurilor), poate la fel de importanta ca detaliul de punere in opera. Putini cunosc ca intr-un interval de timp (2-5 ani) materialele isi pierd din proprietati. In final e posibil sa platesti celuloza (scump) si sa ajungi dupa 2 ani la o izolare mai slaba ca cea cu vata minerala la sul (ieftin).
Facind un off-topic (1), aceeasi discutie este si despre ce termoizolatie este mai buna (vata bazaltica si polistiren sau ce brand de invelitori este mai bun comparativ cu celelalte.
Off-topic (2). Ca sa-mi spun oful pina la capat, inclin sa cred ca toate problemele se trag de la acel “vreau proiectare cu bani putini”. De aici toti cei implicati in lantul de proiectare (arhitecti si ingineri) ofera detalii echivalente cu cit sunt remunerati. In mod normal si corect proiectul unei case de 200mp ar trebui sa dureze intre sase luni si un an, iar arhitectul sa furnizeze toate informatiile legate de tehnologii, materiale si punere in opera. In consecinta, un proiect de casa ar trebui sa coste suficient cit sa-i asigure traiul celui care il intocmeste pe perioada cit dureaza proiectarea.
Sa inteleg ca-ti place blogul meu si ca sunt viitorul tau inginer structurist? 😛
In general (si in particular) apreciez oamenii care fac ce afirma si isi asuma responsabilitatea pentru actiunile lor.
Referitor la colaborare, putem face o discutie daca esti interesat.
Salut. Trebuie sa recunosc ca sunt un mare habarnist in problemelle de genul asta, insa fortat de nevoie trebuie sa mansardez ptr o camera podul. De aceea va rog frumos cu un sfat. Ce am inteles eu despre execuție pornind dpe la rigips, bariera de vapori, vata de sticla, 3cm de ventilatie aer, astereala, tabla faltuita. Bariera anticondes isi mai are rol.? Daca da, as putea sa o pun pe astereala la interior si sa las 3cm de ventilatie sau pe vata si dupa aia 3cm de ventilatie până la astereala? Mi-ar tare mult un sfat. Mulțumesc.
Informatiile sunt prezentate pe larg pe site, si toti producatorii au pe site-urile lor detalii care pot fi consultate. Etica nu-mi permite sa dau asemenea sfaturi pe blog! Am scris si in articol, probabil n-ati fost atent:
“Avand in vedere numarul mare de solicitari de solutii, primite pe email, va rog sa intelegeti ca articolul nu este o reclama, ci un mod de a va atrage atentia ca trebuie sa apelati la specialisti. Eu nu acord asistenta prin email, pentru ca o solutie necesita in primul rand asistenta tehnica la santier. Daca solutia nu este implementata corect ea este inutila. Daca doriti asistenta tehnica puteti apela la prietenul meu Vlad Ciobanu de la Zecaph sau la orice alt auditor energetic sau specialist in case pasive, autorizat.”
Daca intre invelitoare (tigla) si astereala am sipci transversal (30/50 mm) pe care se prinde tigla ceramica si sub sipci mai am niste sipci longitudinale (30/50 mm), iar contactul cu exteriorul se face intre jgheab si curburile tiglelor, mai am nevoie de zona de ventilare intre astereala si termoizolatie sau nu?
Pai si folie anticondens nu exista?
Folia impiedica ventilatia!
Enumar straturile mansardei de la exterior spre interior: tigla, sipca transversala, sipca longitudinala, folie permeabila la vapori si impermeabila la apa, astereala, capriori de 15cm, intre capriori vata minerala de 10cm si inca un strat de vata minerala de 5 cm cu folie de aluminiu pe interior ca bariera antivapori, profil prindere gipscarton, placa de gips carton, glet si lavabil. Conform detaliilor din postare apare ca in intre astereala si termoizolatie ar trebui sa existe niste fante (care la noi nu am gasit pe net) care sa transmita aerul dinspre lambriul exterior de la streasina (sageac) spre coama. Mentionez ca la coama exista un spatiu pentru ventilarea coamei, iar pe acoperis exista un total de 11 tigle de aerisire dispersate in partea superioada a suprafetei acoperisului.
Pai si eu cu ce sa va ajut?
Tiglele alea de ventilatie, ventileaza spatiul de sub tigla nu si termoizolatia.
Sunt producatori care nu recomanda ventilatia vatei la acoperis, deci parerile sunt impartite. Eu doar vreau sa atrag atentia ca este nevoie ca cineva din domeniu sa dea aceste detalii in proiect, si cei din santier sa le aplice.
Deci dvs. daca aveti o casa in executie cereti detalii exacte arhitectului, care ar trebui sa calculeze daca aia 15cm de vata sunt suficienti sau nu. E un subiect amplu, nu pot sa va dau mai multe detalii acum.
Ca sa inteleg mai bine, folia permeabila la vapori si impermeabila la apa impiedica ventilatia, dar ce vrem sa ventilam? Aerul cald care provine din incingerea tiglei, care avand sub ea zona de ventilatie mentionata mai sus teoretic nu va trece spre astereala si termoizolatie inspre interiorul mansardei. Sau vrem sa ventilam caldura care ar proven cumva din interior, dar care cum va iesi spre exterior devreme ce avem termizolatia intre spatiul mansardei si zona unde ar fi Fanta respctiva imediat in spatele asterelii. Ca daca vrem sa ventilam caldura dinspre interiorul mansardei care s-ar incinge inseamna ca exista caldura care se transmite totusi prin termizolatia de vata minerala (ca sa avem ce raci pe fantele respective care sunt intre termoizolatie si astereala) ceea ce indica ca iarna pierdem pe acolo foarte multa caldura devreme ce aceasta se propaga asa de usor prin termoizolatie.
Pai cum puteti sa spuneti ca termoizolatia pierde caldura? Nu de asta e termoizolatie?
Daca citit cu atentie toate documentele din articol o sa intelegeti fenomenul. Se ventileaza aerul umed dintre folie si izolatie, pentru ca de regula bariera de vapori se monteaza prost si nu lucreaza. In anumite zone se ventileaza si stratul de aer cald dintre vata si acoperis, tavanul are uneori si zone orizontale unde vata nu se monteaza intre capriori. V-am zis sunt producatoric are nu cer ventilatie, de asta aveti nevoie de un proiect!
Am proiectul pdf de 32 de pagini in fata mea. Arata foarte elaborat insa de unde stiu eu ca proiectul asta a fost gandit sa imi asigure o ventilatie corecta astfel incat sa nu mi se incinga mansarda? Chiar managerul de proiect si seful echipei de constructie a cartierului locuieste intr-una din casele din cartier si a spus ca vara trebuie clima la mansarda. Deci sa inteleg ca desi am proiect ce arata destul de profesional, degeaba… Eu credeam ca vetilatia este pentru a raci aerul cald si a cobora astfel temperatura din mansarda (ori aerul cald intrand dinspre exterior, teoretic e suficienta zona de circulatie a aerului printre sipcile transversale si longitudinale mentioante de mine). Nu am remarcat ca acea ventilatie ste pentru aerul umed dintre folie si izolatie. Oricum multumesc din suflet pentru indrumare. Nu stiu daca mai pot face ceva pt ca la aceasta ora am deja termoizolatia pusa si urmeaza placarea cu gips carton candva prin August.
Pai e cald pentru ca prea putina vata! Eu la mine acasa am 20 de cm si tot e cald! Trebuia sa-mi pun 40 – 50cm, sau o placa din beton, dar la vremea aia nu citisem atatea carti si nici proiectant de arhitectura destept n-am avut, si eu mai sunt si in domeniu!
Aerul ventilat nu e doar pentru umiditate, el este pentru caldura si pentru atunci cand bariera de vapori nu exista sau e pusa prost. Am un articol si pe tema asta.
Pai proiectul poate fi bun, dar depinde ce s-a cerut, daca s-a cerut sa fie cald la mansarda vara, asa s-a facut. Nu poti critica un proiect doar pentru ca eu zic ca trebuie ventilatie, v-am zis, trebuie judecat in functie de context. Nu poti da verdicte pe net. Apropo, 32 de pagini e putin pentru un proiect, deci poate nu aveti decat proiect faza de autorizatie (DTAC) si fara detalii de executie (PTh+DE), si atunci da, lucrurile sunt facute de dezvoltator dupa experienta mesterilor!
Am un pth cu tot felul de poze si explicatii, dar nimic scris cu specificatie ce si cum se face. Contine doar partea de constructie, fara electric si alte minuni. Pai ce dezvoltator cu scaun la cap poate sa faca un proiect din care sa isi doreasca sa rezulte vara cald la mansarda?! Nu e evident ca vrei vara racoare si iarna cald. E destul de clar pentru toata lumea. Probabil ca l-a facut asa ca sa iasa cat mai ieftin posibil (ca un dezvoltator adevarat) in rest se descurca proprietarul cu aer conditionat. Mai mentionez ca peretele mansardei nu va avea in totalitatea lui contact cu exteriorul (adica cu acoperisul), doar o parte, restul (partea mai ascutita a acoperisului) va fi un fel de pod, dar foarte mic (cred ca inaltimea maxima la coama va fi de 1,6m) insa acest tavan orizontal va fi strict din gips carton montat pe profile, deci nu pot pune extra izolatie deasupra.
Nu te-ai prins de ironie!
Orice se poate, de ce sa nu se poata! Dar daca pui izolatie trebuie sa intaresti structura de gips putin si sa si ventilezi spatiul ramas! Dar trebuie sa ceri acordul proiectantului pentru orice modificare!
Nu stiu daca sa mai pun izolatie peste rigipsul ala orizontal…Nici nu stiu cum as mai putea aeisi spatiul ramas pt k nu exista nici o comunicare spre exterior totul fiind acoperit cu vata minerala si imediat dupa astereala…
Podul mansardei captusit cu scandura se poate izola termic prin sistemul care se realizeaza cu spuma poliuretanica?
Nu inteleg exact contextul deci nu pot sa raspund la intrebare. Cereti detalii de izolatie de la arhitectul cladirii.
Eu nu stiu mare lucru despre spuma asta. N-am studiat sistemul, dar presupun ca se poate folosi, stiu cazuri in care s-a folosit. In cazul in care se utilizează presupun ca devine totul etanș, și atunci este important sa ventilezi spațiul dintre finisaj și spuma dacă nu e etanș și ala (gips cartonul tavanului). Oricum trebuie sa ventilezi mansarda manual sau mecanic.
M-am hotarat sa montez deasupra tavanului de rigips de la mansarda niste palanci prinse de zidarie astfel incat sa am un soi de pod pe care pot calca si depozita (inaltimea va fi, cum ziceam, de max 80 cm). Nu am idee cum as putea sa ventilez acel pod pt ca tot acoperisul are pe interior vata minerala cu folie de aluminiu, ori sa fac pe undeva o gaura ar insemna sa las frigul sa intre in respectivul pod de care ma desparte doar palancile si rigipsul, Adica s-ar faca rece iarna in camerele mansardei. Aveti idei cum as putea sa ventilez acel pod?!
Dupa cum v-am mai zis, e o chestie complexa. Nu pot da sfaturi pe baza unor comentarii.
Este vorba de o mansarda la casa individuala
Pentru izolarea termica cu spuma poliuretanica.
Eu izolez o camera din mansarda. Am izolat partea inclinata pana sus, cu 10 cm vata L34 (destul de scumpa.. si expandeaza la 14 cm), apoi partea comuna de inclinatie (camera-acoperis) cu inca 10cm.. astfel am pe acea zona o grosime de 20cm, iar pe partea orizontala am pus 2 straturi de vata insumand in expandare libera, un strat de aproape 28 cm… daca pun si inclinatia de sus de acoperis pot zice ca pe zona respectiva am undeva la 38cm de vata.Tavanul camerei are structura pentru prindere placi de rigips. Ce am mai facut eu.. am pus sub aceasta vata, inainte sa prind placile de rigips, o folie de plastic aluminizata, pe post de bariera de vapori, pe care am etanshato la imbinari cu scotch de aluminiu. Toti peretii exteriori ai camerei (am 2 laturi plus un sfert din alta), i-am izolat cu vata de 5 cm plus placi de rigips in aceiasi maniera ca si la tavan, mai putin peretii interiori (tot din structura de rigips), pe care i-am izolat cu vata de 10cm.
Din experientza anului trecut, cand am facut o alta camera (de la zero.. cu structura cu tot.. in aceiasi locuintza).. iarna am simtit ca se incalzeste f repede, iar acum vara am undeva la 30 grade cu geamul lasat deschis pe spate. Cam neplacut.. ma gandesc la aer conditionat.. dar mai stau sa apuc sa inchid toata mansarda.. ca sa vad daca este intradevar necesar. Mai am mult de izolat.. si unde mai pui ca sunt inca si zone exterioare inca neizolate cu polistiren de 10. Deci.. 🙂
Deci 20 cm de vata sunt mult prea putini pentru confort termic vara, mai ales daca acoperisul este de tip tabla si nu ceramic! Si eu am acceasi problema, 30 de grade vara la mansarda, 27 la parter.
Dap.. este de tip tabla.. Ce am mai constatat pe timp de iarna.. este faptul ca trebuie sa mentii cumva o aerisire constanta.. altfel aerul din camera, se cam viciaza.. are o tenta de imbacseala.. Eu am centrala electrica.. de.. lipsa gaze.. asta este.. am incercat sa vad ce se intampla daca opresc centrala de dimineatza pana seara la intoarcere. Dimineatza aveam temperatura de 24 grade.. si la intoarcere am gasit 19- 20 grade la mansarda in singura camera existenta in acel moment. Evident ca la parter erau 15 grade. Afara era undeva intre -5 / + 5 grade pe parcursul zilei. Vis a vis de ce ai zis.. asa am si eu pe timp de vara.. jos 25-26 grade si la mansarda in camera respectiva 30-31 grade (cu geamul lasat pe spate).
In cerc sa-mi amintesc totusi ca la bloc la etajul 4(ultimul) aveam pe timp de vara chiar si 35 de grade in casa cu toate geamurile deschise.. iar acum fiind anvelopat sunt 30/31 dar tot cu geamuri deschise.. Undeva, cumva.. ar trebuii sa nu ma mai plang.. ca sunt ca acasa.. eu m-am nascut la bloc (din pacate). :))
Salutare!
Uite ca ne ajuta saracul guvern iarasi, cu izolarea si anveloparea locuintilor…Deja ma doare capul la cate acte trebuie sa facem pentru acea subventie a saraciei in care traim…Ne cer acte parca vor sa ne trimita pe luna…Si ne interzic sa facem lucrarile in regie proprie, eu o vad ca pe un abuz din partea guvernului neocomunist.Eu prevad ca va veni o bijnitareala nesimtita si ipocrita din partea magazinelor de materiale de constructii si a firmelor de constructii. Referitor la temperatura de la mansarda ar fi ideea de a dormi iarna la mansarda si vara la parter ca este mai racoare.Sanatate
Regia proprie e o mizerie care duce la un fond imobiliar bolnav!
Buna ziua! va rog sa imi spuneti daca stita daca se gasesc in Romania profile “rafter vents” de pus intre capriori si sub izolatie la mansarda?
Din cate stiu eu cei care vand vata minerala in Romania nu considera ventilatia acesteia ca fiind importanta, motiv pentru care nu se gasesc. Nu e obligatoriu insa sa le folosesti, esential este sa respecti indicatiile tehnice ale producatorului de vata minerala, exista si alte metode de ventilatie, si sunt cazuri cand daca folia este montata corect nu e necesara ventilatia. De asta e necesar sa apelati la un arhitect sau specialist in case pasive si sa consultati si personalul tehnic al producatorului, ei va pot oferi informatii corecte.
Ordinea unei izolații eficiente este:învelitoare exterioara(tabla,țiglă etc.),suportul acesteia,folie anticondens,panouri rigide cu folie de aluminiu pe ambele parti iar acestea sunt fixate între căpriorii acoperisului.Panourile sunt de diferite grosimi în funcție de grosimea căpriorilor.Odată fixate Panourile cu spuma poliuretanica ,se îndepărtează surplusul si se aplica banda adeziva din aluminiu pe fiecare rost și porțiune de panou unde suprafață a fost deteriorată s-au descoperită.
In principiu nu reusesc sa inteleg rolul foliei de aluminiu si de ce e mai buna decat o bariera de vapori?
Dar ideea dvs respecta ce am spus si eu, sunt doua variante:
– ori faci ventilatie la termoizolatie
– ori etanseizezi perfect astfel incat sa nu intre vaporii de apa in termoizolatie.
Scuze, am uitat sa salut pe toată lumea prezenta pe acest forum.
Bravo . Felicitari . In sfarsit niste discutii constructive …la propriu. Teorii foarte interesante. Bravo Catalin . Interesanta treaba cu eios..ramane spre studiu..
Felicitari “combatantilor” . Nu renuntati .competitia , chiar si numai ideologica , duce la progres , la solutii viabile .
Exceptional blogul , discutiile , probleme punctuale , solutiile , linkurile , teoriile…BRAVO .
Multumesc!
sa va spun si solutia mea, incep de la exterior catre interiorul mansardei, avem tigla tondach bla bla bla, sub ea doua randuri de leturi incrucisate , randul de jos de leturi fiind intrerupt dupa fiecare let deasupra lui, deci e doar un adaos pentru letul principal care sustine tigla, buuuun, coboram mai jos, avem folie anticondens d’aia rezistenta bine de nu trece nici telepatia prin ea :)))), boon, sub ea avem vata minerala sticlata cu folie de aluminiu cu folia inspre interior, grosime doar 10 cm 🙁 , :))) nici o grija coboram mai jos, aa, era sa uit , capriorii sunt de 12×10 distanta dintre ei fiind undeva la 65, da nu conteaza asa mult asta,:)), hai sa mai coboram putin,,,,,hopa,,,avem rigips verde, iuhuuuuuu, din ala pt bai , ca stiti voi , e putin mai bun ca ala simplu, pus pe profile din 50 in 50…….. hmmm sa vedem ce avem mai incolo,,,vopsea???? noooooo, inca nu asa repede, o mana buna de glet, asa asa, ca e mai teapan no …….si sa vez ce urmeaza, lipit de placi avem niste polistiren extrudat de 2 cm o fi? cred ca , sau e dublu 4, mai stie nevoia….lipit cu spuma speciala ,,,o gasiti voi pe goaaagal daca vreti, bun, am tras un adeziv polistiren plasa si tinci frate…… si gataaaaaa….nu americani, nu rusi , nu irakieni, nu nu nuu, roman frate ,,,roman curat :))))))))
Cum se poate realiza ventilația mansardei dacă alegem spuma poliuretanică? Unde aș putea găsi informația necesară?
Salut am o casă formată din parter despărțiță de etaj prin tavan din beton. La etaj tavanul este din rigips. Mă interesează cum și cu ce să izolez tavanul prin pod. Adică cu vată (ce grosime) și folie de aluminiu și unde se pune folia de AL.(dacă se pune) sub vată sau deasupra vatei .Vă scriu deoarece vara este o căldură de nedescris iar iarna nu vreau să pierd multă căldură prin tavan. (costuri ridicate). Menționez că acoperișul nu este izolat. Ce mă indrumați să fac ??? Vă mulțumesc.
Buna seara,as dori sa stiu ce părere aveți despre izolație cu spuma sau cea cu celuloza!Este mai eficientă decât vata de sticla pt izolarea mansardei?
Dupa cum am mai spus, tipul izolatiei e mai putin important decat dimensionarea corecta si montarea corespunzatoare. Degeaba montezi ceva mai eficient decat vata daca nu se monteaza corect. Concluzia: cereti detalii de montaj de la producator. Daca producatorul nu poate oferi suport tehnic si detalii de montaj atunci nu e ceea ce va trebuie.
Eu am pus spuma acasa(inainte aveam vata bazaltica) si pot spune ca efectele sunt extraordinare. Inainte aveam condens unde se imbina aticum cu astereala si trebuia sa bag caldura puternic iarna.
Referitor la conparatia cu celuloza eu am cautat pe google si am gasit asta:
https://isoterm.ro/noutati/spuma-poliuretanica-vs-celuloza/
https://isoterm.ro/noutati/spuma-poliuretanica-vs-vata-mineral-fibra-de-sticla/
Spuma este buna, dar daca nu este corect pusa in opera devine inutila. Avand in vedere lipsa de forta de munca de pe piata, riscurile de a contracta niste necalificati sunt mult mai mari.