In ultima perioadă, apare din ce în ce mai des întrebarea, de ce nu folosim BST500 in loc de PC52? Fiecare are motivele lui, eu îl foloseam doar când era cu adevarat nevoie de el, dar mai nou îl folosim și noi în mod curent, datorita cerințelor din piață.
BST-ul este un otel cu rezistenta de curgere 500 MPa sau 500N/mmp și este un produs modern, folosit de ceva vreme și în România. Denumirea BST vine din limba germana. Mai nou, denumirea oficiala a devenit B500.
Exista trei tipuri de B500: B500A, B500B si B500C. Diferența dintre ele este data de ductilitate, B500A având o capacitate de deformare specifica de 2.5%, B500B de 5% si B500C de 7.5%. In practică apar doua probleme legate de asta:
- Punerea in opera: B500A este cel mai casant și se poate rupe ușor dacă nu este îndoit cum trebuie. Acest lucru e valabil și pentru celelalte doua. Spre exemplu dacă se îndoaie o bara într-o direcție și apoi se îndoaie în direcție inversa cel mai probabil va crăpa.
- Realizarea unei clasa de ductilitate DCM sau DCH (conform P100-1/2013) necesita utilizarea de B500C sau BSt500S clasa de ductilitate C. E clar ca nu se accepta alte tipuri de BST, decât pentru clădiri situate în zone neseismice, unde ductilitatea nu este importanta, sau doar în elemente a căror ductilitate nu este relevanta (grinzi secundare, sâmburi sau alte elemente cu armaturi care nu sunt supuse la întindere).
Trei aspecte apar mai des în discuțiile despre BST vs PC:
- ECONOMIA: aici pot preciza ca pentru clădiri înalte este mai avantajos sa folosim BST500 in loc de PC52, pentru ca putem face reduceri de armatura cuprinse intre 5 si 15%, in funcție de situație. La clădirile mici economia e nesemnificativa, chiar dacă teoretic BST are o rezistenta mai mare, exista niște procente minime de armatura care trebuiesc respectate. Procentele sunt calculate ca aria armaturii/aria betonului. Sa zicem ca din procent de armare eu am nevoie de 3Ø16, iar din calcul cu BST am nevoie de 2Ø16+1Ø12 o sa pun oricum 3Ø16. La casele P+1 si P+2 conformate corect, multe armaturi ies din procente minime la placi, stalpi si chiar la o parte din grinzi. Asta ne duce la o alta discuție legata de dimensiunile elementelor, unde părerea mea este ca nu trebuie sa ducem elementele la procente de armare mai mari cu 50% decât cele minime admise, datorita numeroaselor greșeli ce apar in timpul execuției. Mai pe înțeles, mai bine mai mult beton si mai putin fier, decât invers. La clădiri înalte situația e alta, forța de munca fiind, de regula, mult mai calificata.
- CAT DE CASANT ESTE: da, BSt500S este un otel mai casant decât PC52 a cărui capacitate de deformare specifica este de minim 10%, dar este acceptabil sa folosim BST 500S clasa de ductilitate C (sau B500C), conform P100-1/2013; după cum spuneam mai sus trebuie îndoit cu grija, de preferință cu mașini de fasonat.
- ASPECTUL: “S” din denumirea BST 500S vine de la otel striat, BST500 are pe o față striații (nervuri) la 45 de grade (ca la PC), iar pe cealaltă are striații dispuse alternativ (vezi galeria foto de mai jos).
Pentru alte informații tehnice puteți accesa acest link http://www.feralpi.de/en/Products/Rebar/Rebar.html
RESURSE EDUCATIONALE DESPRE ARMATURI:
- tipuri de otel, caracteristici, modalitati de livrare, fasonare si manipulare
- http://www.celsauk.com/Pdf/Celsa%20UK%20-%20Reassure.pdf
http://users.csa.upatras.gr/~vgpapa/files/VGPpaper29.pdf
si pentru a intelege ce inseamna εu (care se traduce mai corect ca si elongatie uniforma) gasiti aici http://www3.nd.edu/~manufact/MPEM_pdf_files/Ch02.pdf
Sfat: Ia-ti un consultat cu experiența atunci când vrei sa cumperi o locuință!
www.homeadvisor.ro – un serviciu Construieste.info!
15 thoughts on “BST 500”
In articolul de mai sus este specificat faptul ca exista 3 tipuri de otel B500.Diferenta dintre aceste 3 tipuri consta in capacitatea de deformare specifica.Aceasta capacitate de deformare specifica reprezinta capacitatea de deformare la curgere(epsilon curgere) sau capacitatea de deformare ultima(plastica)(epsilon ultim)?In acest caz ce valori vor avea cealalta capacitate de deformare pentru cele 3 tipuri de otel B500?
E vorba de deformația specifica ultima.
Am inteles.Ce valori va avea deformatia specifica la curgere pentru cele 3 tipuri de otel?Se aplica si in acesta situatie (ca si pentru celalalte tipuri de otel):epsilon curgere=fyd/Es?
Gasiti aici toate raspunsurile::
http://www.celsauk.com/Pdf/Celsa%20UK%20-%20Reassure.pdf
http://users.csa.upatras.gr/~vgpapa/files/VGPpaper29.pdf
si pentru a intelege ce inseamna εu (care se traduce mai corect ca si elongatie uniforma) gasiti aici http://www3.nd.edu/~manufact/MPEM_pdf_files/Ch02.pdf
Otelul BSt500S este un otel mai casant decât PC52 a cărui capacitate de deformare specifica este de minim 10%.Aceasta capacitate de deformare specifica reprezinta capacitatea de deformare la curgere(epsilon curgere) sau capacitatea de deformare ultima(plastica)(epsilon ultim)?Ce valoare va avea cealalta capacitate de deformare pentru otelul BSt500S?
Buna ziua. Se foloseste mai mult BST500 nu datorita “cerintelor de pe piata”, ci deoarece asa ne cere Eurocod 2, legislatia in vigoare din tara noastra pentru constructiile din beton armat.
Intrebare sincera, daca din calcule, folosind BST, rezulta un necesar de 12 bare de 20mm, raportat la 12 bare de 25mm, cat ar fi fost necesar folosint PC52. Acum ce lungime de ancoraj folosim daca punem in opera bara de 20 tip BST, pe cea a barei de 20mm sau pe cea a barei de 25mm?
Lungimea de ancoraj se calculeaza conform eurocod 2 SR EN 1992-1-1-2004. E o chestie complexa, o sa vezi la paginile 125-130.
Vreau sa construiesc o vila turistică in Mamaia nord p+2 si3retras Azi Proiectanta mi-a spus de bst 500s dar eu dacă nu sunt de meserie am intrat in ceata de tot Va rog sa m-a ajutați cu un răspuns la întrebarea : Daca a-ți construi pentru dumneavoastră aceasta clădire ,ca sa fie mai rezistenta,ce fier a-ti folosi?
Eu as construi cu ce-mi spune proiectantul, altfel daca aveti mai mare incredere in mine decat in el de ce-l mai platiti?
Pentru etrieri B500 folosesc aceeasi clasa de ductilitate C ?
depinde de etrieri si de cat de solicitati sunt. in zonele potential plastice sigur trebuie tot C.
O mica lamurire daca se poate:
In P100/2013 scrie: “oţelul folosit în zonele critice ale elementelor seismice principale trebuie să posede alungiri plastice substanţiale; acestea sunt asigurate de oţelurile de clasă B şi C”.
In specificatia tehnica ST 009 -2011 categoriilor de ductilitate B si C le corespund alungiri la rupere An min 10%, respectiv min. 16%.
In SR 438-1-2012 PC 52 are alungirea la rupere A5 min 20% iar PC60 min 16%, deci teoretic se incadreaza in categoria C.
Raportul Rm/Re pentru categoria C este de min.1.15 si maxim 1.35 (conform ST 009-2011).
Pentru PC52(SR 438-1-2012) cu diametrul 32..40 raportul Rm/Re este de 1.52, deci mai mare decat categoria C.
Nelamurirea mea este:
PC 52 in ce categorie de ductilitate se incadreaza ?
Va multumesc anticipat pentru raspuns.
Este clasa de ductilitate C, numai ca Eurocodul specifica ca limita minima de rezistenta la intindere este 400N/mmp, iar PC52 are vreo 300 asa ca teoretic nu prea poate fi utilizat.
Pe santier, cum pot face diferenta intre BSt A, B si C?
Articol de nota 20. Felicitari