Prietenul meu Marius Lulea a scris un articol foarte interesant și trage in același timp un semnal de alarma, păcat ca nu-l va băga nimeni in seama. Asa e în Romania, dacă a trecut cutremurul și-am scăpat mai vedem noi pana la următorul cum o ducem.
As vrea sa completez, ca după părerea și experiența mea, nu doar clădirile din centrul vechi constituie un pericol ci si clădirile de locuit realizate intre 1963 și 1978. De ce spun asta? Uite de ce: in 1941 dupa marele cutremur s-a adoptat un cod de proiectare bazat pe normele italiene in care se considera actiunea seismica ca si o forta egala cu 5% din greutatea unei constructii. Dupa 1963 s-au adoptat niste norme “moderne” – P13-63- inspirate din normativele rusesti. In 1970 s-au revizuit aceste norme aparand normativul P13-70. Aceste doua normative nu au ținut cont de caracteristicile cutremurelor din Vrancea, pentru ca la momentul respectiv nu existau accelerograme înregistrate.
Conform experților în domeniu, pentru clădirile înalte, în cadre din beton armat, forța seismica era sub evaluata chiar si fata de normativul din 1941. Cele care au și pereți din beton armat au fost mai putin subdimensionate si sunt mai sigure din anumite puncte de vedere. Citiți aici o comparație profesionala făcută de profesorii Crețu și Demetriu de la UTCB intre normativele de proiectare P100 din 1941 și pana în prezent.
E adevarat ca fata de perioada 1941-1963 tehnica in construcții a evoluat, dar si regimul de înălțime al clădirilor a crescut. Parerea mea este ca in acest moment cladirile construite inainte de 1978 au un risc seismic ridicat. Prin risc seismic ridicat ma refer la faptul ca o mare dintre clădiri vor suferi avarii la elementele structurale, la fel ca in 1977, problema este ca nu se va găsi nimeni sa le repare gratis pe banii statului, mai ales ca in acest moment statul nu dispune de asemenea sume. In mod normal sarcina reparațiilor va fi a asigurătorilor, dacă tot exista obligativitatea asigurării locuințelor, si sa speram ca vor avea suficienți bani să și facă aceste reparații. La cresterea riscului seismic au contribuit din plin chiar si locatarii, prin demolarea necontrolata si inconstienta de pereti “despartitori”. Multe din cladirile P+4E, realizate in perioada 1950-1970, sunt din zidarie portanta cu samburi si centuri din beton armat. Romanul stie ca n-are voie sa dărâme pereți din beton, insa zidaria poate sa “dispara”, asa ca trageti singuri concluzia ce-a putut sa se intample din 1990 si pana acum. Dupa cutremurul din 1977, foarte multe cladiri au suferit avarii importante, care dat fiind volumul mare de munca, nu au putut fi remediate, iar cele care s-au remediat s-au facut uneori in graba. Mai nou primaria, in goana dupa voturi, a termoizolat foarte multe clădiri, asa ca nu se mai pot vedea alte degradari ce vor aparea la viitoarele cutremure. In plus au irosit o mulțime de bani aiurea in loc sa consolideze clădirile pentru a le prelungi durata de functionare cu macar inca un cutremur, dar asta e o chestiune tipica in Romania, dovada fiind trotuarele refacute iar grădinițele si școlile lăsate in paragina.
Aici găsiți un curs de construcții civile in care sunt explicate pe larg degradarile pe care le-au suferit cladirile construite dupa 1945 la cutremurul din 1977. Cititi si meditati!
Vreau sa trag pe aceasta cale un semnal de alarma pentru locatarii cladirilor realizate inainte de 1978 si neizolate inca, de a-si realiza o expertiza tehnica serioasa pentru a se putea stabili gradul de risc seismic. Stiu ca e complicat si scump, dar daca tot au devenit proprietari peste noapte la preturi modice (unii dintre ei) ar fi bine sa participe si la intretinerea cladirii. E simplu sa spui ca primaria nu face nimic, dar de ce ar face primaria consolidari pentru a creste valoarea unor cladiri in detrimentul altora. Fiecare este dator sa aiba grija de casa lui, n-am vazut primaria ca termoizoleaza cladiri P+1 din zonele de case si nici ca le consolideaza. Mai bine primaria s-ar ocupa de scoli si gradinite, care sunt cladiri publice si de interes maxim. Nu vreau sa fiu si eu ca televiziunile, dar pericolul exista si este real, nu stii cand vine cutremurul si unde te afli tu sau copii tai. Intre timp am aflat ca primaria cumpara truse de prim ajutor in caz de cutremur 220 000 euro pt 4000 de bucati. Uneori ma intreb daca exista o limita a inventivitatii alesilor nostri locali. Pentru cine nu crede uite sursa: http://adevarul.ro/news/bucuresti/solutiile-primarului-sorin-oprescu-incaz-cutremur-truse-prim-ajutor-1_52429e96c7b855ff56c272d1/index.html
UPDATE: Pentru cine e interest de cladirile cu risc seismic (dintre cele expertizate pana acum, nu toate cladirile fiind expertizate) gasiti aici o lista. http://www.pmb.ro/servicii/alte_informatii/lista_imobilelor_exp/docs/Lista_imobilelor_expertizate.pdf
