Una dintre problemele caselor cu structura din zidărie portanta este montarea instalațiilor, care se face de regula prin șlițuri în zidărie. Aceste șlițuri nu sunt niciodată tratate corespunzător și reprezinta defecte majore ale structurii de rezistenta. Șlițurile în zidăria portanta ar trebui sa aibă o dimensiune cât mai redusa și dacă acest lucru nu este posibil trebuie peretii trebuie tencuiti cu mortar de ciment după pozarea instalațiilor. Șlițurile orizontale trebuie evitate sau sa aiba lungimi reduse, maxim 100cm. Pentru a evita aceste defecte in zidărie se pot adopta doua variante:
1. montarea instalațiilor sanitare și a celor termice în șapa, iar traseele de termice sa urce din șapa direct la calorifer aparent; instalațiile electrice la tavan mascate cu gips carton si coborâte prin șlițuri verticale pana la locul de montaj si apoi tencuiala interioara de minim 2 cm din mortar de ciment; montarea instalațiilor electrice în grosimea plăcilor nu este o soluție corecta – vezi articolul pe aceasta tema.
2. placarea completa cu gips carton la tavan si tencuierea cu mortar de ciment de minim 3 cm grosime a peretilor din zidarie pentru a compensa cumva o parte din slituri.
Alte sfaturi:
1. Trebuie pe cât posibil sa fie evitata realizarea șlițurilor în zidărie din blocuri ceramice pentru ca acestea sunt casante.
2. Întotdeauna zidăria portanta se recomanda a fi tencuita la interior, pentru o rigiditate sporita.
3. Montarea de gips carton și vata minerala în loc de tencuiala nu este corecta și aduce pe termen lung doar disconfort. Izolația trebuie realizata întotdeauna la exterior si nu la interior din cauza pericolului ca vaporii de apa sa nu condenseze în zidărie. Într-o singura situație este acceptata placarea interioara, atunci când stratul suport este foarte subțire, gen parapeti de balcon. Montarea izolației la pereți din zidărie in spatele plăcilor de GK este o soluție inventata de niște amatori și nu este o soluție detaliata în niciun manual de termotehnica.
Update: pentru alte informații citiți si comentariul colegului Mircea!
O galerie foto cu astfel de șlițuri găsite de mine la o clădire veche:
19 thoughts on “Șlițul, acest defect ascuns!”
Buna ziua. Ati putea dezvolta ideea cu diferenta dintre tencuirea peretilor si montarea uscata a placilor de gips-carton si vata minerala? Chiar in legatura cu subiectul de fata, probleme intalnite la relizarea traseelor de instalatii la o casa cu zidarie din blocuri ceramice, de exemplu, eu am considerat ca placarea cu GK este o alternativa eficienta, pentru a nu afecta zidaria. Dar si celalate avantaje/dezavantaje. Eu nu am prea multa experienta de santier, asa ca sunt interesat de parerea cuiva cu experienta. Va multumesc anticipat.
Placarea zidariei cu placi GK este o solutie de mascare eficienta a instalatiilor, insa placile de GK trebuie sa fie duble pentru a rezista la lovire. Din acest motiv devine foarte scumpa, tencuiala fiind o alternativa mai ieftina. Izolatia trebuie realizata intotdeauna la exterior si nu la interior din cauza pericolului ca vaporii de apa sa nu condenseze in zidarie. Intr-o singura situatie este acceptata placarea interioara, atunci cand stratul suport este foarte subtire, gen parapeti de balcon.
Montarea ei in spatele placilor de GK este o solutie inventata de niste amatori si nu este o solutie detaliata in niciun manual de termotehnica.
Nu stiu daca pozarea conductelor poate fi economic acceptata a fi realizata in “slituri”, sau in masti confectionate din gips-carton. Nu cred ca problema pleaca din acest punct, ci mult mai inainte. Pleaca de la definirea criteriilor de calitate minime prevazute de legea 10/1995 a calitatii constructiilor, adica ce tipuri de instalatii vreti sa aiba o cladire si la ce standard de calitate (peste cel minim legal) !
Si strict pe subiect, o conducta de apa calda de consum de exemplu (din PexAl, PPR, PCV, OlZn, Cu), daca nu este izolata termic si protejata in conducta de protectie, la dilatare/contractie urmare curgerii ape calde), va disloca orice fel de mortar cu care s-a obturat slitul din zidarie. Ca sa nu mai spun ca normele obliga ca grosimea izolatiei termice sa fie 0,7 X De, ceea ce duce la o conducta de OlZn de 1/2″ , adica 23 mm diametru exterior, cu izolatie termica si protectie se ajunge la “o chestie” de ascuns in zidarie (teava+izolatie+protectie) cu diametru de 23×1,7+5= 44,1 mm ! Si cum la taierea slitului se ma sparge din zidarie inca vreo 10 mm, iar pentru stratul de mortar de acoperire a conductei in slit mai trebuie prevazuti inca vreo 10 mm (restul rezolva tencuiala/ ulterioara pe zidarie), va dati seama ca avem de a face cu un defect serios dpdv al rezistentei zidariei ! Si daca slitul este si orizontal, este chiar o gluma proasta, promovata de incompetenti ! Deci solutia este total nepotrivita, chiar daca este ieftina. Atentie, ca nu tot ce-i ieftin este si bun si de obicei nu este bun de loc, ci doar amageste clientul cu costuri mici !
In schimb, pozarea conductelor in masti din gips-carton este cu mult mai buna si mai practica, cu conditia asigurarii ventilarii controlate a aerului din masca.
Calitatea costa ca efort initial, dar confirma in timp costuri de intretinere si exploatare mult mai mici !
Bine punctat!
Puteti detalia afirmatia “Montarea de gips carton și vata minerala în loc de tencuiala nu este corecta și aduce pe termen lung doar disconfort.” nu de alta dar aproape toate constructiile anilor 2008 au fost realizate in stilul asta. Probabil si azi se mai aplica. Dupa mai multe cautari pe internet (alta sursa nu am) nu am gasit nimic relevant care sa confirme afirmatia dvs.
multumesc anticipat,
Pai din moment ce exista deja o termoizolatie exterioara, care este sensul a inca uneia la interior? Aceste tipuri de solutii trebuie studiate foarte bine din punct de vedere al formarii punctului de roua si de aparitie al condensului. In functie de fiecare material folosit la realizarea peretelui (caramida, bca, lemn etc) exista o comportare diferita. Pur si simplu nu aplici o solutie daca aceasta nu a fost testata si verificata. In cazul in care vreti sa va convingeti apelati la un inginer instalator pentru a va face calcul termic al peretelui respectiv si daca ii rezulta ca e bine atunci aplicati metoda respectiva. Nu am vazut in niciun proiect pana acum aceasta solutie, asa ca banuiesc ca a fost inventata de cineva pe santier din cine stie ce motive si s-a raspandit ca multe alte mituri.
Pentru ca in zona de trecere a conductelor prin in apere sunt pierderi importante de caldura se recomanda ca spatiul respectiv sa fie termoizolat. Altfel apar consumuri exagerate de energie, apa sau zgomot provenit din curgerea lichidului ori a loviturilor de berbec.
Va multumesc pentru raspunsul rapid. Din pacate constructia a fost finalizata acum 7-8 ani. Pt interior a fost ales sistemul gips carton cu vata minerala si tencuit peste. Nu s-a vrut neaparat o izolare pe interior… si la acea vreme toata lumea asa proceda. Sunt surprins intr-un mod neplacut sa constat tehnologia prost aleasa… in apartamentul asta locuiesc si nu am obs igrasie sau alte probleme. Ce imi recomandati sa fac? Dau jos toti peretii si o iau de la capat?
as fi vrut sa va mai intreb ce motiv v-a facut sa cautati informatii despre acest sistem, daca cladirea era deja construita?
Urmaresc site-ul dvs. de ceva vreme. Daca vreodata o sa-mi construiesc ceva anume sa apelez la specialisti ca dvs.
parerea dvs legata de GK o sa cantareasca mult intr-o viitoare discutie cu asa zisii specialisti.
Nu trebuie sa faceti nimic, eu doar am zis ca e un sistem netestat si ca in anumite cazuri poate sa nu functioneze corect. Igrasia nu este un fenomen care sa se manifeste din motivele mentionate mai sus. Cel mult poate apărea mucegaiul in spatele vatei minerale sau undeva in zidarie.
Pe de alta parte va intreb de unde stiti ca sub gipscartonul de pe peretii exteriori este vata minerala? S-ar putea sa nu fie vata decat in peretii interiori de compartimentare.
A fost pusa si vata minerala dupa gips carton pe partea peretiilor exteriori. Doar am platit-o 🙂 si imi aduc aminte de amanuntul asta. Tot ceea ce pot sa fac ii sa masor umiditatea de dupa gips carton si sa compar cu cea din apartament si sa calculez punctul de roua. La cate am vazut si citit, si nu vreau sa par specialist, ci doar corect informat… solutia cu gips cartonul si vata minerala a fost trecuta prin filtrul unui profesor in constructii… dar se pare ca nu-i foarte cercetata.
V-am spus, poate fi buna dar nue studiata! In plus daca urmam logica, de ce sa punem vata daca avem deja polistiren? Stiti ca la casele de lemn peste vata inainte de GK se pune o folie anticondens? Se pune pentru ca vaporii de apa sa condenseze inainte de vata si nu in ea. daca condenseaza in vata atunci ea se umezeste si face mucegai sau ramane umeda si ineficienta. De asta va spun solutiile nestudiate, de genul asta, trebuie evitate!
pt o temperatura de 26 grade cu o umiditate de 45% punctul de roua se formeaza la
Punctul de roua: 13.6 grade C
Presiune de vapori: 15.15 mbar
Umiditate totala: 10.98 g/m3
putin probabil sa existe o diferenta asa mare de temperatura… o sa revin cu datele de pe teren 🙂
Exista in zona grinzilor din beton si a stalpilor sau peretilor din beton 😉
Recomandati pe cineva in Timisoara sa studieza putin problema? Nu sunt constructor, nu am nici un fel de pregatire in domeniu…
Nu cunosc, dar totusi nu inteleg de ce atata stres? Daca vreti neaparat desfaceti gipsul in dreptul buiandrugului unei ferestre si vedeti cum arata vata. E o operatie destul de simpla iar reparatia se face rapid.
Buna intrebare. De asta am vrut sa detaliati putin problema… sa explicati ce probleme pot aparea, daca ii ceva la care sa ne facem griji, etc. sau pot aparea situatii exceptionale la care trebuiesc luate masuri.