…aceasta-i întrebarea, pe care multi arhitecți și-o pun, și multi clienți n-o înțeleg! O sa explicam pe larg ce înseamna fiecare, cu avantaje și dezavantaje.
Conform normativelor noastre, structura de rezistenta poate sa fie de 3 feluri: zidarie portanta, cadre (de mai multe feluri)si cu pereți din beton armat. La o casa de tip unifamilial primele doua se folosesc in mod regulat.
Zidaria portanta:
Pe scurt, înseamnă ca forțele gravitaționale și seismice care acționează asupra unei construcții sunt preluate de pereții din zidărie ai acesteia. De regula zidăria este întărită cu sâmburi (stâlpișori), centuri si/sau planșee din beton armat. In acest caz se numește zidărie portanta confinata. Sâmburii (stâlpișorii) asigura legătura cu fundațiile, rigidizarea colțurilor si intersecțiilor de pereti. In plus ei suplinesc zidăria, in zona golurilor mai mari de 2mp. Centurile, împreună cu planșeul, asigura conlucrarea spatiala a tuturor peretilor si transmiterea forțelor seismice către aceștia. Planșeul este alcătuit din placa și grinzi. Fac aceasta precizare pentru ca de regula se face confuzie intre placa și planșeu.
P.S. Multi ingineri si arhitecți va vor spune ca planșeul este o șaibă rigida. De fapt, el trebuie sa aibă comportarea unei șaibe rigide, tocmai ca sa poată face ce am scris mai sus.
O construcție din zidărie portanta (confinata sau nu) trebuie sa aibă pereți cu grosimea de minim 25 cm din cărămida plina sau blocuri ceramice portante (atenție! nu toate blocurile ceramice sunt portante). Bloc ceramic înseamnă (pentru cine nu știe) o cărămida cu dimensiuni mai mari si care are goluri verticale (vezi Porotherm, Brikstone sau altele).
Noi nu folosim BCA-ul pentru zidărie portanta în zone seismice, dar este acceptat de catre normative in anumite conditii. Atentie insa caci pe piata se gaseste cu greu BCA cu rezistenta la compresiune de 5N/mmp, probabil ca trebuie comandat special. BCA-ul cu rezistenta de 2.5N/mmp nu se poate folosi in orice zona seismica. Deci nu cadeti in capcana celor care considera ca le stiu pe toate si mai ales nu cereti informatii de la vanzatorii din magazine, nu este de competenta lor. Am mai demonstrat asta in articolul cu cimentul, in care v-am spus ca anumiti producatori recomanda explicit sa intrebi vanzatorul ce ciment se potriveste lucrarii tale.
Pereții unei asemenea construcții trebuie sa fie dispusi de regula la toate încăperile. Asta face ca pe viitor construcția să nu poată fi recompartimentata. O alta regula importanta (poate fi si o limitare) este ca pereții din parter sa se regaseasca si la etaje. Din cauza asta compartimentările vor avea de suferit. De asemenea exista in normativ si câteva limitări cu privire la aria totala a golurile raportata la aria pereților de zidărie. Asa ca dacă vreți o casa pe zidărie portanta ferestrele mari si multe ies din discuție. Poti avea 2-3 ferestre mari dar nu toate ferestrele dintr-o casa. Dimensiunea mare a ferestrelor este totusi relativa si tine cont de multi factori.
Avantaje: costuri de execuție mai mici din cauza ca se folosește mai putin otel și beton; manopera mai putina, timp de executie mai scurt.
Dezavantaje: limitări de compartimentare si de recompartimentare in timp.
Am găsit în diverse articole ca și dezavantaje la zidăria portanta timpul de execuție mare. Acest lucru este complet fals, deoarece din moment ce avem mai putin fier, mai putin cofraj si mai putin beton nu are cum sa crească timpul de execuție. Sa faci cofraje si sa montezi armaturi mai multe si mai groase, durează semnificativ mai mult decât sa faci niște ziduri. Sa nu uitam ca la structurile in cadre avem oricum zidărie de închidere care trebuie neapărat executata, iar pereții de gips carton nu sunt tocmai ieftini, mai ales dacă sunt făcuți corect. Pe de alta parte majoritatea constructorilor de locuințe solicita sa execute înainte zidăria si mai apoi cadrele tocmai pentru a micșora suprafața de cofraj. Nu sunt de acord cu acest fapt, motivul l-am explicat în acest articol.
Mai jos un exemplu de plan de arhitectura cu zidărie portanta:
Si un plan de cofraj planseu peste parter pentru zidărie portanta – pentru partiul de mai sus:
Structura in cadre din beton armat
Cadrele sunt alcătuite din stâlpi și grinzi, uneori în loc de stâlpi pot fi si pereți din beton armat. Stâlpii și grinzile preiau incarcarile gravitationale si din seism, asigurând stabilitatea si rezistenta construcției. Conform normativelor, pentru o astfel de structura trebuie ca mai întâi sa se execute cadrele si dupa aceea zidurile. Aceastea trebuie insa ancorate de cadre pentru a nu fi expulzate in cazul unui seism. Zidurile pot fi din orice (cărămidă, BCA, panouri din lemn, etc.) si pot avea orice grosimi.
Avantaje: permite spatii mai mari, și compartimentări interioare cu pereți ușori din gips carton care se pot muta ulterior – nu ca i-ar și muta cineva vreodată, costurile fiind foarte mari.
Dezavantaje: timp de execuție mai mare, costuri mai mari (mai mult beton si fier, cărămida fiind de regula cam aceeași), detalii de execuție mai complicate.
Un exemplu de plan de cofraj planseu la o structura in cadre, tot pentru o locuinta.
Sfatul meu:
Mergeți la un proiectant avizat și cu siguranță veți găsi informații corecte si veți putea alege soluția optima. Pentru o comparatie intre avantajele unei case parter vs. o casa parter + mansarda cititi acest articol.
24 thoughts on “Zidărie portantă sau cadre din beton armat?”
Analiza dvs este destul de superficiala. Sunt multe mere si pere intre cele doua sisteme pornind chiar de la fundatie. Ar fi interesant un articol in care sa comparati “virtual” dar cu cifre. Ca pe cuvant eu nici pe mama nu o cred.
Eu votez pentru cadre + acoperis tip terasa.
Chiar daca nu sunt de acord cu dvs va felicit pentru timpul acordat acestor articole. Eu sincer nu mi-as pierde timpul decat daca ar aduce niste clienti noi. Wink.
Mie mi se pare suficienta pentru orice client care vrea sa-si faca o casa. Nu putem acuma face teze de doctorat pe blog-uri, cine le-ar intelege si cui i-ar folosi. Dar mersi pentru felicitari, eu chiar nu-mi pierd timpul.
Bravo, Cătălin!
Si eu votez pt cadre ca si constructor dar si ca beneficiar
constructiile pot fi de 3 feluri si enumera 1 zidarie portante, 2 cadre, cei 4 evanghelisti erau 3, Luca si Matei……….
Mai era un sfant Daniel, pe care l-au mancat leii! 🙂
Daca tot va place sa va dati cu parerea citit cu atentie, scrie putin altfel, nu cum ati citit in graba…
Va rog nu mai comentati pe blog, fiind un blog imi pot permite sa fac asta! Multumesc.
Ce se poate spune despre zidăria cu rosturi subțiri în cazul zidăriei portante?
Ca nu e portanta!
Ce pacat! M-am uitam la filmul https://www.youtube.com/watch?v=MlN37xw10Co si folosind zidarie cu rosturi subtiri se construieste rapid, cu putin material, fara a mai uda atat de mult zidurile si probabil rezultand o izolare termica mai buna. Acolo in film pare zidarie portanta. Sau la noi nu e permis asa ceva din cauza seizmicitatii redicate? (Poate un articol mai amplu ar lumina mai multi curiosi) – Numai bine
Da, dar zidarie portanta nu e o mare afacere conform normativelor actuale. asa ca o structura in cadre cu zidarie zidita cu mortar in rosturi subtiri poate fi o buna alegere! Avem si un articol despre zidarie portanta vs cadre, il gasiti pe blog!
Rectific, am inteles gresit intrebarea, deci este portanta, dar depinde de mortarul utilizat! Exista si mortare in rosturi subtiri cu proprietati termoizolatoare, cu rezistente mici, ceea ce nu se admite la zidarie portanta.
Deci da, mortarele in rosturi subtiri de rezistenta mare M5 sau M10, combinate cu zidarie corespunzatoare sunt portante.
As vrea si eu sa inteleg pe romaneste ce inseamna zidarie confinata si ce blocuri existente pe piata se preteaza acestui sistem. Articolul dumneavoastra mi se pare foarte clar si explicit.
Adica cu stalpisori si centuri din beton armat. Proiectantul va spune ce blocuri ceramice puteti folosi! In principiu orice are rezistenta la compresiune de minim 5N/mmp
Sa inteleg ca se poate face o casă doar cu zidărie fara a fi nevoie de stâlpi (samburi)?
Cine a zis asta?
Buna ziua. As dori sa stiu daca este normal sa construiesti cu caramida porotherm sau durotherm P+M, cu centura, dar fara stalpi de beton armat? Zona in care s-au contrusit casele este in Arges si casele mai sunt si in panta…
Sesizati Primaria si ISC. Pe site-ul Primariei aflati daca exista autorizatie de construire, in lipsa ei casele respective sunt numai bune de demolat, daca nu cumva proiectantul de structura a folosit o tehnologie noua, cea tip ”ochiuri de plasa” prin caramida cu rezistenta mare la compresie, plasa fiind fixata prin ancore chimice. Ma indoiesc insa sa fie asa, este o tehnologie extrem de costisitoare, fiecare tub pentru anocare chimca trece de 70 de lei iar la o casa cantitatea mnima ar fi de 50-60 de tuburi.
Felicitari pentru articol!
Este o tampenie superficiala ce ati scris in articolul acesta! Eu am casa in constructii, zidarie portanta si va spun ca nu este deloc mai ieftin, pentru ca, ce recuperezi de la fier si beton, asa cum spuneati, ii dai constructorului pentru manopera! Ma costa cu 1500 € mai mult manopera acum, caci la fiecare 2 randuri de bca, constructorul trebuie sa lege din stalp niste “agrafe” din otel, peste randul de bca! Fapt care dureaza, pentru ca trebuie pus mai mult material si lasat sa traga putin ca sa vi cu urmatorul rand si tot asa! Eu nu recomand acest tip de zidarie, am ales asta pentru ca nu stiam ce implica, iar proiectantul nu mi-a spus decat ca va fi mai ieftin .. greseala mea ca nu am fost informat! dar in realitate nu este deloc asa .. la cat fier am bagat in talpi , acum in elevatie , am o fundatie care cred ca tine lejer 4 etaje ..
acuma dintre noi doi stim sigur ca eu ma calific ca si profesionist in domeniu, deci faptul ca ma faceti tampit va descalifica ca orice ati fi. pacat, ar fi putut fi o dezbatere interesanta pe tema asta. va specific doar ca ceea ce ce face constructorul trebuia oricum sa faca si la o cladire in cadre asa ca v-a cam pacalit cumva….
Am construit un bloc din zidarie portanta. 540mp P+2.
Costurile au fost mult mai mici decat pe cadre. In paralel cu acest bloc s-a construit un bloc de 490mp tot P+2. Noi am termina acoperisul, iar ei abia turnau placa peste etajul 2. Apoi s-au apucat de zidaria, care a mai durat inca 1 luna.
Au fost decalati cu cel putin 2 luni. Iar aici nu vorbim de “meseriasii” pe care i-am avut pentru ca au avut acelasi numar de angajati.
Succes !
Eu sunt curios cum arata un partiu de bloc pe zidarie portanta. Normele impun 6% arie de pereti portanti pe fiecare directie. Asta inseamna destul de multi pereti.
Zidaria se putea face in paralele cu cadrele. La un P+2 mergea. Depinde mult si de priceperea inginerilor din santier si de impunerile proiectantului.