In cazul unei clădiri de locuit multietajata alegerea sistemului de zidărie pentru anvelopa și pentru compartimentările interioare este o problema larg dezbătută de dezvoltatorii imobiliari si de clienții acestora. Din când in când o mai dezbatem si noi proiectanții, dar mai rar avem succes in a convinge beneficiarul sa folosească materiale moderne.
Pana la urma de ce scriu acest articol? Pai este o cerere absurda pe piața ca pereții sa fie din blocuri ceramice, BCA-ul este privit ca un afront adus confortului iar gips cartonul ca insusi diavolul. Ba nu, gips cartonul este prietenul meseriașului, ascunde pereții strâmbi, tavanele înclinate si altele, dar important este ca el sa fie montat pe zidarie.
Am putea spune ca moda asta a pornit de la povestea celor 3 purceluși și probabil ca n-am greși, e o sămânță sădită uneori da roade fara sa ne dam seama. Apoi ar mai fi obsesia națională a lui Ceaușescu care a folosit BCA chiar si în loc de polistiren, la celebre panouri mari de fațadă, confundate de multi cu blocuri prefabricate. Despre asta facem insa alt articol.
Habar n-am, nu știu de unde a pornit moda, dar piața s-a adaptat. Cei mai multi evita sa cumpere apartamente in clădiri cu zidărie exterioara din BCA si chiar cu pereți interiori din BCA. De gips carton nu poate fi vorba.
Dacă Romania ar fi o țară normală în care clienții ar asculta de proiectanți, n-as mai scrie acest articol. Dar cum nu este, consider de datoria mea sa explic publicului ca blocurile ceramice (adică cărămizile alea mari cu goluri) nu sunt mai bune decât BCA -ul la exterior si cu siguranță nu sunt mai bune ca gips cartonul la interior.
1. Anvelopa clădirii:
Blocurile ceramice:
a. greutatea lor este mai mare decât a BCA-ului, crescând astfel masa clădirii și implicit consumul de otel și beton atât pentru forte gravitaționale cat și pentru forte seismice;
– densitatea aparenta variază intre 700 și 800 kg/mc fără mortar, ajungând la 1200 – 1300kg/mc cu mortarul dintre rosturi si tencuiala pe o parte; utilizandu-se mortar in rosturi subtiri densitatea scade cu cca. 200kg.
b. sunt casante: încercați sa prindeți dibluri in orice fel de zidărie din asta de tip bloc ceramic și o sa vedeți ca este dificil.
Sistemele de izolație actuale bazate pe polistiren presupun introducerea de dibluri pentru fixarea polistirenului. Aceste dibluri ar trebui alese cu grija în funcție de materialul in care sunt montate: zidărie sau beton. Din observațiile mele putini montatori știu sa le aleagă, motiv pentru care preconizez probleme mari cu fațadele în următorii 10 ani.
Mai jos un film cu cele doua tipuri de dibluri care ar trebui utilizate la montarea polistirenului in cazul utilizării blocurilor ceramice. Cele care au cui metalic sunt pentru zidarie, celelalte pentru beton. Cele pentru zidărie sunt de 4 ori mai scumpe decat cele pentru beton, dar daca nu se folosesc din astea ancorajul e aproape zero.
c. izolează mai prost decât BCA-ul.
– pentru grosimea de 25cm avem: conductivitate termica λ [W/m K]= 0,190…0.230; pentru un perete cu mortar de ciment in rosturi valoarea R [mpKW]=1.31 .. 1.50
Puteți compara doua tipuri de blocuri ceramice de la doi producători aici și aici.
BCA-ul
– are greutatea mai redusa de cca. 500 kg/mc fără mortar și de cca. 900 kg cu tot cu mortar si tencuiala pe o parte; o diferență de 30% fata de blocurile ceramice.
– o conductivitate termica mai buna decât cărămida: λ [W/m K]=0.110 … o.140; pentru un perete probabil ca valorile R nu sunt mai mari de 20% (nu am gasit valori calculate, dar mortarul in grosime mare scade valoarea R).
– pentru un perete de 25cm grosime cu mortar in rosturi subțiri valoarea R [mpKW]>2.20
De mentionat ca cei de la Porotherm au si ei un sistem cu mortar “termoizolant” cu spuma poliuretanica in loc de mortar aici.
Mai multe despre zidarii BCA cu mortar in rosturi subțiri găsiți aici aici si aici.
2. Pereți interiori:
Este important de reținut ca dacă tot utilizam materiale grele la fatade macar sa utilizam materiale moderne cu proprietati de izolatie bune sau foarte bune. Masa mare a cladirii apare din cauza compartimentărilor interioare unde putem utiliza materiale moderne cu densități reduse si aici putem avea o discuție gips carton versus restul.
Personal nu sunt de acord cu utilizarea zidăriei sau BCA-ului decât maxim ca despărțitori intre apartamente, deși exista și aici soluții moderne mult mai bune.
Circula mitul ca pereții interiori de compartimentare au salvat clădirile vechi comuniste de la colaps și ca reprezinta un grad de siguranță in plus pentru aceste clădiri. Discuția pe aceasta tema e amplă și studiată. Pe scurt: dacă asta va face sa simțiți mai bine, așa este, le-au salvat o data pe unele dar a doua oara cine știe… De ce la clădirile noi și sa zicem “moderne” ne-am agăța de aceasta cutuma, doar acum putem proiecta structurile sa se descurce singure in fata unui cutremur?
Care sunt avantajele luate in calcul de clienți atunci când le prefera?
– ca poți agata mobila de ele
– ca izolează fonic mai bine
Din punctul meu de vedere:
a. pereții interiori de compartimentare sunt o sarcina suplimentara considerabila. Spre exemplu la un apartament de 2 camere unde sa zicem ca avem 10 ml de pereți de 12 cm grosime din blocuri ceramice, avem o încărcare de cca. 5 tone. Daca am folosi gips carton cu 4 foi am avea 2.2 tone, adică la jumătate;
b. “demolatorii” vin și taie șlițuri de 3-4 cm adâncime, in multi dintre pereții ăștia subțiri, astfel pot apărea fisuri sau chiar cedări la un cutremur.
c. nu au nici un avantaj fata de gips carton nici măcar ca poți agăța mobila de ei; un perete din gips carton făcut cum trebuie poate la fel de bine susține 100-200 de kg; de asemenea succes la fixat mobilier sanitar greu in blocuri ceramice (vorbesc din experiența).
d. necesita utilizarea de buiandrugi prefabricați sau din beton monolit, buiandrugi care de multe ori sunt făcuți din orice numai din ce trebuie nu.
e. sunt necesare elemente suplimentare de rigidizare de tipul sâmburi și centuri din beton armat pentru orice perete care depășește 18mp.; facem un articol separat pe tema asta.
f. dacă sunt proiectați și executați corect pereții din gips carton izolează la fel de bine.
Mai jos un video cu vibrația unui perete interior din BCA. Aveti curaj sa agatati o mobila mai serioasa de un astfel de perete?
Concluzii:
1. Am demonstrat, măcar la nivel teoretic, ca BCA-ul este un material mai bun decât blocurile ceramice. Nu discutam de structuri portante din zidărie ci de zidărie ca material nonstructural. De ce nu se folosește mai mult? Habar n-am, niciun dezvoltator imobiliar nu mi-a dat alta explicație pentru utilizarea zidăriei la interior si a blocurilor ceramice la exterior, decât ca asa cer clienții. Asta îmi dovedește foarte clar ca publicul este complet dezinformat.
Pe de alta parte dezvoltatorii imobiliar tipa ca noi structuristii bagam prea mult fier in beton si ca facem elemente structurale prea mari, dar nici nu suntem lăsați sa utilizam tehnologii noi care sa reducă masele pentru ca nu vor clienții!
Teoretic, proiectantul trebuie sa decidă ce material este potrivit pentru o clădire sau alta, nu clientul! Dar decizia trebuie luata pe baza de calcule si de prevederi ale normativelor in vigoare. Din punctul meu de vedere, ca structurist, cu cât e masa mai mica cu atât mai bine. Un proiect este o colaborare intre structurist, instalator, arhitect si constructor. Alegerea optima a materialelor poate duce la reducerea costurilor, fiind o decizie ce nu trebuie luata pe baza cerințelor nefondate ale clientului.
Noi am utilizat cu succes BCA-ul zidit cu mortar în rosturi subțiri și am avut reduceri semnificative de masa si implicit de beton si armatura la mai multe clădiri din București.
2.Sper ca citind acest articol sa va clarificați putin asupra alegerilor pe care le faceți. Știu ca vor exista comentarii și cred ca e foarte important sa auzim cat mai multe păreri pentru ca astfel sa ne facem o idee mai clara asupra acestui aspect.
3. Nu vreau sa se înțeleagă ca am ceva împotriva blocurilor ceramice, dar este important sa facem o diferențiere intre materiale pe baze logice si științifice nu pe baza unor păreri!
Acest articol este un manifest impotriva celor care nu ne lasa sa ne facem treaba noastra de specialisti pentru ca asa li se pare lor ca e mai bine!
31 thoughts on “Blocuri ceramice sau BCA?”
Dintotdeauna am fost adeptul zidariei din BCA ! Umblau la un moment dat povesti cum ca ar prezenta risc cancerigen. Cred ca astazi totul in jurul nostru prezinta risc cancerigen… 🙂
Chestia cu peretii din gips-carton in dublu strat este absolut noua pentru mine si as dori o explicatie, daca aveti timp.
Pai asa se fac, asa sunt detaliile corecte.
Simplu placat sau dubluplacat, cf. fise tehnice, in functie de geometria peretelui si performantele urmarite. In anumite situatii, peretii simplu placati sunt suficienti. http://www.knauf.ro/systemPage.php?exp=628
O sa corectez atunci!
Caramida castiga detasat in fata BCA-ului si a rigipsului la un singur capitol: absoarbe foarte putin umezeala.
intre apartamente si spatiile comune trebuie sa ai pereti EI180. Aceasta cerinta este indeplinita de orice zidarie peste 20cm grosime. La GK este nevoie de placi rezistente la foc si eventual vata minerala. Acesti pereti au agremente speciale in functie de producator. Mai trebuie luata in considerare si izolatia la zgomote unde zidaria are avantaj in fata peretilor din gk (vezi legea masei). La noi nu exista sisteme de inchidere a ghenelor de instalatii cu gk iar producatorii nu garanteaza decat ~50kg/mp pentru placarile ceramice a peretilor de gk (knauf nu merg placate deloc ! decat aqaupanel care sunt de 10x mai scumpe). Nu poti agata orice si oriunde pe un perete din gk chiar si triplustratificat. Deci 200kg in nici un caz, te rog sa prezinti un agrement pentru aceasta greutate. Apoi mai este rezistenta la impact unde peretii din gk se pot deforma sau fisura daca ai un copil care “bate mingea” ca in reclama. Pereti simplu placati din gk nu am intalnit nicaieri. Acum se folosesc 2 placi si la placari pe zidarie.
Ca sa-ti raspund pe scurt:
– izolatia la foc nu este o problema si se poate realiza, dar eu am spus ca peretii dintre apartamente sunt singurii pe care i-as face din zidarie.
– izolatia la zgomot iar nu este o problema mai ales la interiorul aceluiasi apartament
– asta cu placarile nu o stiam dar o sa ma interesez
– daca vrei sa faci un perete din gips carton sa tina 200 de kg agatate de ele ii faci o structura metalica mai rigida din aceleasi profile pe care le folosesti in mod normal. ii indici clientului zona de agatare si gata, termini povestea.
– rezistenta la impact e o mit, un perete cu 2 placi pe latura rezista la dat cu mingea in el.
Apropo de agatat mobila pe pereti de 10-11cm grosime din blocuri ceramice sau BCA. Exista numeroase situații când acești pereți nu sunt țesuți cu alți pereți si reazema direct pe placa. La partea de jos sunt impanati de sapa, dar la partea de sus sunt impanati de niste mortar, daca muncitorul a fost serios, de multe ori nu prea sunt. Imaginează-ti un cutremur mare. Cum crezi ca se comporta un astfel de perete care are agatat de ele niste dulapuri cu carti sau niste rafturi cu vesela? Prefer gips cartonul pentru ca macara ala are un schelet metalic prins in dibluri sus si jos si ranforsari in zona prinderii mobilierului.
Ai dreptate poti agata ce vrei pe el daca ii pui profilele “unu langa altu” dar asta ii creste pretul considerabil. Chiar si asa nu oricine poate agata ce vrea el in acesti pereti. Trebuie macar sa stie sa caute profilul in perete, sa stie ce tip de profile sunt si ce greutate agrementata poate pune pe acel perete, altfel risca sa ii cada mobila in cap fara sa fie nevoie de cutremur. Pe langa BCA-ul normal mai este si BCA-ul cu nut si feder dar si pereti din blocheti de ipsos care la 10cm grosime pot ajunge si la 4m inaltime la incarcari sub 30-40kg/mp. Pana la urma totul se rezuma la muncitori sau cine supervizeaza lucrarea. In mod uzual se folosesc solutii nomale de gk, fara profile suplimentare.
Pe mine cel mai mult ma enerveaza arhitectii care propun solutii din gk la inchiderea ghenelor de instalatii (mai ales cele care necesita rezistenta la foc) unde nu exista solutii la producatorii din Romania (aceeasi producatori au solutii agrementate in alte tari precum UK, Germania, EAU, SUA, Australia etc).
La noi inca se merge pe principiul “lasa ca merge si asa”, “stie meseriasul”, etc si nu se pune accent pe agremente, teste, incercari, verificari iar calitatea muncitorilor este de multe ori indoielnica. Abea de 1 an au aparut si la noi solutii de radiere cu pante fara sapa, pereti cu beton aparent… solutii folosite de zeci de ani in alte parti ale lumii.
Mda. Trebuie proiect. Asta e important. Sa fie un proiect complet si corect. In momentul de fata alegerea e bazata pe dorinta clientului care are niste idei inspirate din orice numai din stiinta nu. Trebuie sa schimbam mentalitatea clientului si a beneficiarului, adica a clientului nostru ca proiectanti.
Ne-ati innebunit cu reclama la bca !!!
Nu stiu de ce ti se pare reclama, dar esti liber sa nu ma mai urmaresti!
Eu personal m-am ferit sa aleg BCA-ul ca pentru zidarie (desi imi place Ytong si casa are structura pe cadre) din cauza ca nu am gasit o solutie buna pentru termo-izolare.
Desi sunt fan BCA, am o retinere in a izola cu polistiren, peste BCA. Si fara izolatie nu cred ca se pune problema.
Pai asa se intampla cand iei decizii de acest fel. Trebuia sa ceri un proiect complet si sa intrebi proiectantul care sunt diferentele si care este solutia optima pentru un consum redus de energie. Stai linistit, cand mi-am facut casa in 2009 am patit si eu la fel, abia apoi am inceput sa citesc carti mai multe.
Exista numeroase solutii de termoizolare pentru BCA. Cei de la Ytong au chiar o izolatie minerala, gasesti la ei cum se cheama, este tot ca un BCA (mult mai usor, seamana cumva cu piatra ponce) si se lipeste peste zidarie.
Da, Multipor-ul il gasisem si eu atunci. Insa Ytong+Multipor e destul de scump, comparat cu bloc ceramic+polistiren. A contat si costul.
Si da, arhitectul n-a stiut sa-mi explice de ce sa folosesc blocuri ceramice si nu BCA, desi i-am dat mana libera sa faca singur toate proiectele (adica sa gandeasca integrat).
Este ok daca esti constient ca faci o alegere bazata pe pret. Mai rau este daca faci o alegere bazata pe auzite cum este cazul din articol.
Se foloseste gips carton in dublu strat din 2 considerente: 1: Izolare fonica mai buna si 2: rezistenta la foc de 30-60 min in functie de calitatea aleasa. ( cel putin asa spun normativele BBR din Suedia).
Sunt auditor energetic si inginer CCIA si am fost in multe blocuri noi.
Intr-adevar, cei mai multi antreprenori spun ca au ales BRAC-ul in locul BCA-ului din considerentul ca “asa vrea clientul” care face stanga-nprejur cand aude de BCA.
Am dat exemplul BRAC, pentru ca avem fabrica Brikston (fosta Ceramica) la Iasi si fabrica acest material ceramic pentru zidarie neportanta, care are greutate de 616 Kg/m3 (fara mortar).
Al doilea motiv este cel al zgomotului. Toti clientii care au cumparat apartamente in blocuri cu compartimentari din BCA s-au plans de zgomotul care se aude intre camere/apartemente.
Chiar stiu un caz unde au facut pereti sandwich intre apartamente (BCA-vata bazaltica de 5cm-BCA) si au aceleasi plangeri.
Desi sunt adeptul BCA-ului inca din timpul facultatii, unde profesorul de beton a explicat clar ca la o cladire pe cadre vrei sa o lasi sa fie elastica si de aceea ii pui compartimenatri din BCA, nu gasesc cum sa-i conving pe cei care se lupta cu problema zgomotului deranjant…
Si al treilea motiv e cel cu BCA este radioctiv. am citit povestea pe net si explicatia, dar lumea nu citeste asa ca e mai simplu sa creada ce aude…
Izolatia fonica se rezolva cu gips carton si vata minerala. Sunt niste detalii simple, trebuie doar cineva care sa fie dispus sa le realizeze!
Decoperteaza dupa 15 ani o baie facuta din bca si sa vad daca ai curajul sa iti mai faci din bca casa..
Cat despre mobila agatata pe perete de caramida sunt sigur ca nu ai vorbit serios..70% din blocurile din romania sunt din caramida si nu a murit nimeni pana acum
Am decopertat mai multe, nu era nicio problema. Probabil ca tu ai vazut bai neaerisite, unde nu prea mai conta daca era caramida sau BCA!
BCA-ul are intradevar unele avantaje fata de blocurile ceramice si sunt foarte aproape sa inclin spre acest material de zidarie.
Intrebarea ar fi: de ce este o asa mare diferenta de pret intre BCA Ytong A+ (cca 310 lei/mc) si BCA Macon (cca 200 lei/mc)?! Sigur ca un oarecare plus de calitate ar putea fi in favoarea ytongului dar oare isi justifica diferenta de pret?!
PS Stimate domn Rosu Catalin as fi foarte curios… dvs din ce material ati zidit peretii exteriori ai casei dvs?
Multumesc!
Din caramida Porotherm 25S. Asa a fost sa fie, s-a intamplat prin 2009.
Ce sistem de ventilatie folositi?
Clasic, deschid ferestrele larg si cat mai des!
Daca tot vorbiti de zidarie si de eficienta energetica a blocurilor BCA, cred ca se cuvine sa educati putin oamenii in privinta ventilatiei locuintelor. Cred ca ar iesi un articol reusit si interesant.
Pai daca cautati pe site gasiti un articol despre ventilatie!
Face ti o confuzie vizavi de greutatea solutiilor de BCA care declara greutatea in stare uscata . Cantariti un bloc de bca in santier care e si foarte hidrofob . Este foarte aproape de greutatea caramizilor . In plus exista zidarii cu mortar in strat subtire , nestructurale . Prinderea este o poveste , daca folosesti un burghiu de calitate si renuntati la percutie nu este nicio problema .
Da, este hidrofob, dar greutatea cărămizilor in stare uscata este de 800kg/mc iar a BCA-ului 500. Asta ar insemna ca un mc de BCA sa acumuleze 300 kg de apa? Dar puteti face o incercare intr-un santier, chiar ar fi interesant. Tineti un BCA cateva zile la umbra si il cântăriți, mai ales acuma toamna ar fi perfect. Apoi il puneti intr-o incapere si il uscati, eventual langa o sursa de caldura. Ar fi interesant de aflat ce rezulta.
Sau uite, o sa sun la Ytong sa faca treaba asta pe bune, la ei intr-o fabrica sau undeva. Sau poate chiar au date pe tema asta.
Valorile de care vorbiti sunt trecute in cataloage , dar din pacate in realitate produsele nu vin in santier in stare uscata . Am avut in santier produse din bca in stare umeda primite de la producator care va asigur ca erau foarte grele . In plus un produs gvp se usuca mult mai repede decat un bloc de bca . Nu mai zic in acest caz de conductivitate termica care e departe de ce se declara . Singurul beneficiu pentru constructor este ca se taie usor , dar pentru beneficiarul final sunt putine beneficii .
Trebuie sa recunosc ca prefer mai mult caramida , dar sunt doua aspecte importante si anume , daca folosesti o zidarie foarte rezistenta in cadre exista pericolul de stalp / grinda scurta iar al doilea se refera la impanarea corecta a panoului de zidarie . Aici o mare vina o au proiectantii care realizeaza structura in cadre neglijand modularea corecta a zidariei . Sunt curios cati stiu ca fisa sintetica pentru zidarii este obligatorie !!!!
Tin sa va felicit pentru articole , care sunt foarte bune ; chiar daca nu va inteleg afinitatea catre bca !
Avantaje caramida:
1. La 800kg/mc putem sa avem caramida portanta (rezistenta la compresiune- valoare medie – 10N/mm²), iar pentru cladiri de locuit individuale se poate merge pe solutia de zidarie confinata (intelg ca discutati de cladiri de locuit multietajate).
2. Inertie termica mare – variatii de temperatura mai mici – confort sporit.
3. Dezvoltarea mucegaiului/igrasiei este mai facila pe BCA decat pe caramida (in primul rand din cauza faptului ca BCA-ul este hidrofob).
4. S-a mai spus, izolarea fonica mai buna la carmida, ceea ce inseamna confort sporit,iar primul factor de care se tine cont intr-o locuinta este confortul/calitatea vietii.
BCA-ul este un material de constructii relativ nou, cca 70 de ani daca nu ma insel, iar durabilitatea acestuia fata ce caramida pare sa fie inferioara.
Foarte corect punctat Sorin!